fbpx

Experiența OMAKASE @ restaurant Tokyo Cluj

Omakase este un cuvânt japonez care înseamnă „mă las pe mâna ta”.

Din totdeauna mi-am dorit să merg și să trăiesc experiența aia pe care o vedem în filme: să stau față-n față cu bucătarul dintr-un restaurant japonez și să mănânc sushi pe măsură ce mi-l pregătește.

Practic asta am făcut la Tokyo săptămâna trecută. Am mers cu Buburuza, am stat la ”bar”, iar bucătarul ne-a pregătit pe rând o serie de piese (bucăți?) de sushi, în timp ce ne povestea una-alta.

Așa am ajuns să aflu că scopul ghimbirului murat, de care eu sunt așa de îndrăgostit, este să-l mănânci gol, între două preparate, ca să-ți ”clătești” gura și să o pregătești pentru următoarea bucată. Papilele tale gustative să poată extrage tot ce are mai bun să-ți ofere bucata aia de sushi sau îmbucătura aia pe care ți-o pregătește chef-ul.

Când ne-am așezat la bar nu am știut nici câte piese vom primi și nici ce anume vom primi. Practic asta este experiența omakase. Să te lași pe mâna bucătarului, să-ți pregătească el ce are mai bun (ce simte el, ce gândește el) și să mănânci în secunda 2 după ce a pregătit.

Primul lucru pe care l-am primit a fost ceva castravete marinat cu alge și sepie. Practic acesta a fost primul pas pe care l-am făcut în călătoria noastră culinară japoneză. Pe parcursul călătoriei am mai primit ghimbir și chiar o supică de tăiței cu matcha, tot cu scopul de a ne (re)pregăti papilele gustative.

În timp ce ne pregătea meduza, care apropo, a fost preferata Buburuzei din toată incursiunea asta culinară, ne-a povestit că licitează în piața de pește din Tokyo și că mai târziu o să ne bucurăm de un ton roșu cumpărat la licitație.

Fix înainte de a ne bucura de acest ton roșu (nu știu voi, dar sushi-ul preferat al meu este cel cu ton roșu), ne-a servit cu un foie gras făcut din ficat de pește călugar (Monkfish – e peștele ăla cu antenă în față pe care o folosește ca să pescuiască alți pești). Am mai mâncat la viața mea foie gras, dar jur că nimic asemănător. Obligatoriu trebuie să-l încercați la restaurant Tokyo.

Am continuat cu un ton gras, dar înainte de asta ne-a dat să gustăm cea mai grasă parte din el, fix de sub piele. Surprinzător nu e ce te-ai aștepta. Din contră, e gustoasă și chiar consistența e faină.

Am aflat că acum 200 de ani tonul se marina în sos de soia, cu scopul de a-l conserva și, că unele piese de sushi, în interior, pune puțin wasabi. Totul pentru o experiență completă a gustului.

Apropo de experiența completă a gustului, să știți că majoritatea ingredientelor și a materii prime o aduce din Japonia. Până și sarea o importată.

Experiența noastră culinară a durat aproximativ 3 ore, timp în care am fost serviți cu preparate non-stop (undeva la 20 de pești diferiți am gustat), iar la final am primit desert făcut în casă. Cel mai încântat am fost de înghetața de susan și wasabi.

Acum, dacă vreți să trăiți și voi experiența asta, puteți, chiar dacă încă nu e implementată această experiență. Ea practic există, doar că nu e marketată ca atare. Tot ce aveți de făcut este să sunați la ei, să faceți o rezervare și să le spuneți că vreți meniul omakase, dar să-l serviți la bar, pe scaunele alea înalte.


comments

Dan Ciulea

Antreprenor, blogger, gurmand, pasionat de fotografie si calatorii. Ma gasiti pe: Twitter, Instagram, Facebook

You may also like...

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.