Turismul viticol sau oenoturismul este o nișă nouă pe care România începe să o implementeze cu succes de câțiva ani. E drept că avem drumul vinului în aproape fiecare județ al țării, dar, din păcate, încă nu suntem pregătiți din punct de vedere logistic.
Drept urmare, când văd că micile afaceri de familii, cramele micuțe care produc vin din dragostea pentru glie și nu neapărat pentru profit, mă bucură pentru că simt că aceste experiențe o să fie din ce în ce mai apreciate, drept urmare vor fi din ce în ce mai prezente.
Crama Jelna este una dintre cramele mele favorite din România, dacă vorbim de vinul pe care-l făuresc oamenii ăștia. Și știam încă de anul trecut, de când le-am vizitat via, că au de gând să deschidă o pensiune.
Pensiunea Crama Jelna
Într-un timp record, dacă mă întrebați pe mine, au construit o pensiune modernă, chiar la cramă, în imediata apropiere a viilor pe care le dețin.
Au 8 camere duble pentru cazare, un spațiu de servit masa, o bucătărie și o terasă superbă care dă spre lacul din apropiere, lac în care, dacă vrei, poți să te dai cu hidrobicicleta sau, cred, să pescuiești (nu-mi dau seama dacă totuși poți pescui dacă și pedalezi… cred, totuși, că se sperie peștii).
Experiența oenoturistică de la Crama Jelna
Din păcate am stat doar o noapte, de miercuri spre joi… pentru că viața! Dar, acest lucru nu înseamnă că nu am trăit și am profitat la maxim de ce oferă zona. Atât din punct de vedere cultural, cât și în ceea ce privește papilele gustative.
Primul lucru pe care l-am făcut după ce am ajuns la pensiune și ne-am cazat (noi am ales o cameră la etaj cu balcon spre vie – pentru că am plecat din Cluj-Napoca un grup cu 3 mașini și am vrut să dorm noaptea… nu s-a întâmplat, dar asta vă spun mai jos de ce) a fost să mâncăm.
Am fost așteptați / întâmpinați cu un platou tradițional de produse locale și un pahar de vin care să potențeze întreaga experiență, sub egida conceptului farm to table. Întreaga gamă de produse și ingrediente pe care le-am degustat sunt cultivate și crescute de către fermieri și producători locali la maxim 3 km în jurul cramei.
Vizita în via cramei Jelna
Pe dealurile unde au plantat vița-de-vie, conform hărților vechi de câteva secole ale acestei zone viti-vinicole, au fost cultivați struguri pentru vin dar nu sunt specificate soiurile. Până şi pe harta iosefină realizată de Imperiul Austro-Ungar în 1766, prima cartare a Transilvaniei, apar întinse plantaţii de viţă-de-vie pe dealurile din Jelna.
În vârful dealului unde au plantat vița-de-vie au amenajat o zonă de… ăăă… relaxare (era să fiu Răducioiu și să zic ”chilling”). Unde am făcut o degustare de vin. Mă rog, degustare e puțin spus. Puțin spus pentru că nu a fost pahar care să stea gol și nu a fost nimeni care să scuipe vinul.
Preț de câteva ore ne-am bucurat de tot ce îți poate oferi via și oaza de viață amenajată în vârful dealului: ne-am conectat cu natura, cu cultura locului, ne-am plimbat prin vie. Darius Pripon, vinificatorul cramei Jelna, și Vlad Cobu, inginerul viticultor a cramei, ne-au povestit despre terroir-ul zonei, despre struguri și soiurile de struguri pe care le cultivă, despre vie în sine, despre vin și eticheta fiecărui an.
Vizită la Biserica Evanghelică din Jelna
Escapada a fost una intensă. Nici o secundă nu a fost pierdută, fix așa cum îmi plac mie escapadele. Iar cele din timpul săptămânii sunt cele mai plăcute. Drept urmare nici în aceasta de la Jelna nu am pierdut timpul. Am încercat să experimentăm cât mai mult, să ne conectăm cât mai mult cu locul.
Cercetătorii maghiari au făcut o descoperire foarte importantă, acm câțiva ani, în Biserica Evanghelică din Jelna, ridicată în 1482 şi pictată în al doilea deceniu al anilor 1500. Pe unul din ziduri, aici, a fost găsită o replică fidelă a mozaicului Navicella, realizat de către Giotto pentru Bazilica San Pietro din Roma.
Drept urmare am fost să o vizităm. Iar prin intermediul celor de la cramă am putut să intrăm în biserică și să urcăm în turn.
Neapărat să o vizitați. Nu veți regreta, promit! Momentan o mai puteți vedea, așa, în paragină, dar în curând va fi renovată, pentru că face parte din momumentele naționale de rang 1 și am înțeles că e în proces de includere în UNESCO.
Cina și degustare de vin la pensiunea Crama Jelna
De aici, pentru că deja s-a lăsat seara, am mers la pensiune unde ne aștepta o cină și degustarea de vin. Bucătarul pensiunii, Patrick Coman, ne-a pregătit mangaliță în prosciutto marinat cu ierburi uscate și muștar dijon, alături de piure de morcov cu coajă de portocală și piure de păstârnac cu coajă de lămâie, gem de prune cu Pionot Noir, scorțișoară și măr copt în vin cu vanilie.
Dacă mă întrebați pe mine, mă bucuram mai tare de o mămăligă cu cârnaț și brânză de burduf, nu pentru că nu a fost gustos, ci pentru că îmi doream ceva mai tradițional… în filmul platoului de la amiazi. Oricum, mega gustos!
Seara s-a prelungit până în zorii zilei, cu ”degustare” de vin. Ăsta e motivul pentru care nu am dormit noaptea, pentru că am petrecut până dimineața și ăsta e motivul pentru care nu am mai fost om câteva zile bune.
Pensiunea Crama Jelna și Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud
A 2-a zi, înainte să plecăm, am mai vizitat crama, unde Darius ne-a explicat despre procesul de vinificare și, cei care nu au condus, au degustat vin direct din tanc și butoaie.
După care ne-am strâns bagajele, am făcut check-out-ul, nu înainte de a lua micul dejun. Care de fapt a fost mai degrabă un brunch format dintr-o papară adevărată cu brânză și slănină de casă, roșii din propria cultură a cramei și nelipsitul platou tradițional. V-am spus că pâinea e pâine din aia de care făceau bunicii în cuptor de lemn? Nu? Din aia îi!
Nu am plecat din Bistrița înainte să facem o vizită la muzeul județean, acolo unde se află, printre altele, și două bucăți din peretele bisericii cu fresca Navicella.
Muzeul ăsta e o bijuterie. Nu știu dacă sunt așa încântat datorită experienței trăite în aceste 2 zile în Bistrița, cu toate că am mai vizitat muzeul și în iarnă când am venit la târgul de Crăciun organizat aici, dar sunt mega încântat de întreaga experiență trăită în Bistrița!
Preț: cazare, masă și degustare de vin la pensiunea Crama Jelna
Pentru că oricât de mult ne-ar face plăcere să petrecem timp de calitate, din păcate, societatea în care trăim este construită ”contra cost”.
În primul rând vreau să înțelegeți că nu poți să-ți iei doar o simplă cameră cu mic dejun la pensiunea Crama Jelna. Mă rog, poți. Dar nu vă recomand, adică nu ăsta e scopul (dacă îți iei doar camera cu mic dejun, prețul este de 150 EURO).
În schimb, dacă alegi un pachet oenoturistic, ieși mult, muuuuult, mai bine. Spre exemplu, ce am avut noi a fost așa:
- cazare (2 persoane) o noapte cu mic dejun – 250 lei (de cameră)
- platoul de la amiazi cu degustare de vin – 50 lei / persoană
- cină + degustare de vin – 250 lei / persoană
Vizita în vie și la biserică, cu toată degustarea de vin și petrecerea de seară, a fost din partea casei.
Concluzie
Pe scurt: voi reveni!
Pentru că mai am o grămadă de chestii de făcut. Spre exemplu știați că Dealu Negru e cel mai mare fond de vânătoare din România? Mă gândesc că nu degeaba și-a făcut Nicolae Ceaușescu cabană aici și nu degeaba era locul lui preferat de vânătoare.
Cabana a fost ridicată în pădurea de la Dealul Negru, cunoscută pentru cea mai mare comasare de urși bruni din Europa. Aceasta nu a mai avut parte de intervenții de pe vremea comuniștilor, dar, pe care Romsilva vrea să o reabiliteze. Cabana Dealul Negru este compusă dintre trei corpuri de clădire: A, B și C. Corpurile A și C au fost reabilitate între anii 2010 și 2017, însă corpul B a rămas la fel ca acum 30 de ani.
Cabana a fost ridicată în 1977 și avea toate dotările necesare disponibile pe piață la acea vreme. Aceasta era împânzită cu animale împăiate, prinse chiar în pădurea din apropiere. Lângă cabană au fost amenajate inclusiv două heliporturi, unde ateriza Ceaușescu, pentru a nu fi nevoit să străbată tot drumul cu mașina.
1 comment