fbpx

Incursiune în Lechința, Crama Jelna

Vinul de la Crama Jelna l-am descoperit oarecum din noroc. Adică, no. Laci, băiatul din spatele StilMasculin m-a invitat la o degustare de vin, unde m-am și îndrăgostit de vinul făurit de enologul Darius Pripon.

Vinul a primit 6 medalii în 2019

În primul rând e important să vă spun că Jelna are două game: Jelna – Amprenta Transilvaniei și Dealu Negru. Ei nu le prezintă ca una premium, dar le poți considera ca fiind așa… E suficient să te uiți la sticlă și preț. Oricum, trecând peste aspect, înțeleg de ce le prezintă cum le prezintă.

În primă fază m-am îndrăgostit de Sauvignonul Blanc – Dealu’ Negru, apoi am desoperit Pinot Noir Rose Wild Yeast – Jelna, iar acum, în final mă simt atras de cupajul făcut în 2018 dintre Muscat Ottonel și Feteasca Regala -Jelna.

Nu că e foarte important, dar medaliile (5 de argint și 1 de aur) au venit la ceva timp după ce mi-am declarat dragostea față de aceste etichete, atât eu cât și Buburuza.

Vă dați seama că nu am refuzat nicio ocazie de a merge la ei acasă. Să văd ce fac și cum fac, să-i ascult cu sufletul la gură poveștile despre vin și viță-de-vie ale lui Darius. Să degust vinul direct din tancuri și butoaie.

Prima dată le-am trecut pragul prin primăvară. Atunci am aflat, de fapt, ce înseamnă, în adevăratul sens al cuvântului, să faci vin.

V-am spus că anul ăsta am avut o predispoziție spre a învăța lucruri noi, poate din cauza asta asociez orice cu lucruri elementare. Făcutul vinului îl asociez cu chimia din gimnaziu – liceu.

Cred că dacă profa mea de chimie îmi prezenta aplicații de genul ăsta, mă prindea materia… așa mă chinui mai tare, acum, să înțeleg procesul prin care se transformă din boabă de strugure în licoare magică.

Istoria arealului

Istoria, din nou, nu a fost una dintre materiile mele preferate, cu toate că acum, la sfârșitul verii, când am fost din nou în vizită la Jelna, am rămas plăcut surprins și, totodată, încântat că am aflat informația asta despre vinul din Transilvania.

Herodot menţionează în scrierile sale că agatârşii care s-au stabilit pe văile Mureşuluii superior şi a Târnavelor prin secolul al VI-lea î.e.n. , deţineau vii renumite. Colindele păstrate în folclorul din acest spaţiu geografic ne comunică peste veacuri că locuitorii acestor meleaguri se ocupau cu plugărit, oierit şi viticultură.

Geto-dacii practicau viticultura din timpuri imemoriale, vinul fiind principalul produs de schimb cu sciţii şi grecii.

Viticultura rămâne o ocupaţie importantă şi în Dacia. După înfrângerea lui Decebal, printre trofeele luate de Traian a existat şi o cupă din corn de zimbru împodobită cu aur. Pentru a exprima în mod simbolic principalele bogăţii ale provinciei cucerite, romanii au bătut medalia “Dacia Felix” pe reversul căreia Dacia era înfăţişată ca o femeie cu sceptrul în mână, aşezată pe o stâncă, iar doi copii îi dăruiau spice de grâu şi struguri.

Viticultura, împământenită în Transilvania, încă din antichitate, s-a perpetuat şi în perioada migraţiei popoarelor, dezvoltându-se în decursul perioadei feudale, atât în privinţa modului de cultivare cât şi a preparării şi conservării vinurilor.

Colonizarea saşilor de către regii arpadieni (secolul al XII-lea) în părţile Sibiului, Albei şi Bistriţei, a condus la dezvoltarea viticulturii din teritoriul cuprins între Târnave şi Mureş, zonă care figura pe hărţile timpului sub denumirea Weinland (Ţara vinului). Primii cloni de viţă nobilă, de origine germană, au fost aduşi în Transilvania în secolul XII în centrul viticol Alba, pe teritoriul actualelor localităţi Alba Iulia, Ighiu şi Cricău.

Înainte de invazia filoxerei (1885), în Transilvania erau răspândite vechile soiuri locale : Grasă, Iordană, Lampăra, Fetească albă, Furmint,struguri noi, Vânătă de Băgaci, etc., iar din import soiurile : Riesling italian, Riesling de Rhin, Pinot gris şi Pinot noir.

După pustiirea provocată de filoxeră au fost introduse în cultură soiuri de viţă nobilă: Traminer roz, Sauvignon, Muscat Ottonel, Muscat Alexandria, Oporto, Chasselas d’ore, Chardonnay etc

Darius Pripon, oeneolog Crama Jelna

N-am făcut agricultură-n școală, dar cred că mi-ar fi plăcut să practic asta.

Proprietarii cramei sunt o familie tânără de antreprenori din judetul Bistrița – Năsăud, satul Jelna, fascinată de vin și de cultura acestuia. Nu fac altceva decât să continue și să ocrotească o poveste, o zonă și un spirit viti-vinicol care a zăcut adormit timp de mai multe secole aici in Jelna.

Una dintre cele mai vechi menționări a vinurilor din această zonă am găsit-o în Registrele bisericești, a bisericii din Jelna, în care se menționa că Petrus Murator, pictorul bisericii, cel care se presupune că a pictat fresca Navicella, a fost plătit în butoaie de vin

Ovidiu Moldovan, Crama Jelna

Podgoria Lechința

Vinurile din Podgoria Lechinţa, poartă amprenta soiului, solului, microclimatului, a viticultorului și vinificatorului, caracterizându-se prin: fructuozitate, prospeţime şi o aciditate ceva mai ridicată. Sunt vinuri fine şi cu o mare bogăţie de arome tipice şi specifice soiului.

Calitatea vinurilor cu denumire de origine controlată “LECHINŢA” este asigurată în primul rând de climă şi solul regiunii. Condiţiile naturale întâlnite aici sunt dintre cele mai favorabile cultivării viței-de-vie, întreagă zona fiind incadrată în categoria B.

Podgoria “LECHINŢA” este situată în regiunea deluroasă a Someşului Mare şi Mureşului din nord-estul Podişului Transilvaniei. Ea se dispune de o parte şi de altă a paralelei de 47 latitudine nordică, între 46º40′ (Hodoşa) şi 47º14′ (Dumitra).

Relieful este exclusiv deluros, cuprinzând în partea estică dealurile de tip subcarpatic (dealurile Bistriţei şi dealurile Mureşului), iar în partea vestică colinele înalte ale Câmpiei Transilvaniei de est (Dealurile Jimborului, dealurile Lechinţei, Colinele Comlodului, Colinele Mădăraşului).

Plantaţiile viticole sunt situate în general pe versanţii sudici, sud-estici şi sud-vestici şi pe văile dintre dealuri unde există resurse de căldură şi lumină; acestea constituie un adăpost pentru viţa de vie, împotriva vânturilor, brumelor târzii de primăvară şi a brumelor timpurii de toamnă.

Climatul este tipic temperat, moderat continental, cu ierni aspre şi veri relativ calde şi umede, dar continuate cu toamne calde, până în octombrie inclusiv, favorabile maturării strugurilor.

View this post on Instagram

Vin peste tot 🎶 📸@fred.dwe

A post shared by Lili Ciulea (@liliciulea) on

Jelna – Lechința

Dealurile unde au plantat vița-de-vie, conform hărților vechi de câteva secole ale acestei zone viti-vinicole, au fost cultivați struguri pentru vin dar nu sunt specificate soiurile. Până şi pe harta iosefină realizată de Imperiul Austro-Ugar în 1766, prima cartare a Transilvaniei, apar întinse plantaţii de viţă-de-vie pe dealurile din Jelna.

Hartă viță-de-vie Jelna Transilvania

Pensiunea agro-turistică Jelna

Eu întotdeauna vinific ascultând cu atenție vocea terroir-ului. Dacă timpul și viața mi-au oferit șansa de a vinifica în mai multe zone din România (Dealu Mare, Oltina, Murfatlar), precum și din lume (Franța, Noua Zeelandă), de a studia în România, Spania și Italia… pot să vă spun că toată această experiență binecuvântată nu a făcut altceva decât să mă smerească în fața perfecțiunii naturii, a jocului vieții din vița-de-vie și a ingineriei naturale ce alchimizează strugurele în vin.

Astfel, în vinurile noastre, veți putea regăsi tipicitatea clară de Lechința-Jelna, proaspete, acide, puternice, rafinate și aromate, precum și multe suprize venind din partea unei vinificări pro-active și anume vinuri create cu drojdii sălbatice, indigene, altele cu drojdii selecționate, altele cu fermentație secvențială, unele lăsate la macerat în pieliță, altele în presă, altele fără macerație.

Toate au fost adaptate, nu s-a urmat nicio rețetă clasică și nici nu vom urma vreuna, mereu și mereu vom încerca să surprindem cu ochiul nostru uman, perfecțiunea pe care ne-o daruiește natura.”

Dariu Pripon, enolog crama Jelna

Am văzut că sunt în plin proces de construire a unei pensiuni agro-turistice. Doar pot să-mi imaginez câtă satisfacție o să-mi aducă 2-3 nopți de cazare acolo.

Pffff, deja salivez când mă gândesc la pairing-ul pe care îl pot realiza între vinul de la Crama Jelna și mâncarea tradițională din zonă.


comments

Dan Ciulea

Antreprenor, blogger, gurmand, pasionat de fotografie si calatorii. Ma gasiti pe: Twitter, Instagram, Facebook

You may also like...

2 Responses

  1. Daniel says:

    Foarte misto, o sa fac si eu o iesire asa 🙂

  2. Nicoleta says:

    Foarte bun vin, multumesc pentru recomandare.

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.