fbpx

Delicatese pur românești – degustare meniu restaurant Nativ

Cel mai bun mod pentru a te familiariza cu modul de gătire a preparatelor, cu meniul unui restaurant, cu gustul și cultura lui, este, zic eu, să iei parte la degustarea unui meniu. Ceea ce am făcut și eu în cazul restaurantului Nativ: am participat la evenimentul Delicatese pur românești.

Deseori când auzim de produse sau preparate românești, gândul ne zboară la preparate tradiționale, la cârnați, slănină, mămăligă, sarmale. Nu mă înțelegeți greșit, sunt produse pe care și eu cu Buburuza le mâncăm cu mare drag. Însă ce dorește Nativ să transmită este că paleta gastronomică este mult mai variată. Că producătorii, crescătorii, meșteșugarii pricepuți și pasionați, care muncesc și îngrijesc cu drag și dăruire, pământul și animalele, în condiții de siguranță alimentară sunt din ce în ce mai prezenți pe piața HoReCa.

Prin evenimentul Delicatese pur românești am făcut cunoștință cu valorile NATIV, am descoperit bunătatea gustului, pe care, din păcate, prea puțină lume îl știe.

Meniu degustare restaurant Nativ – Delicatese pur românești

Au pus laolată produsele și preparatele care-i caracterizează și le-au asociat cu vinul de la Crama Jelna (acesta a fost un motiv în plus care m-a determinat să iau parte la degustarea meniului Nativ)

  • Telemea proaspătă si brânză de burduf de la ferma Tușa (Fundătura, Cluj) | Salam cu fenel și salam cu sare și piper de la carmangeria Pasini (Dej, Cluj) | Piept de porc crud – uscat de la ferma familiei Tătăran (Recea, Maramureș) | Pâine artizanală de la brutăria Gook  (Cluj-Napoca) 🍷 Perlant Rose – Crama Jelna (Jelna, Bistrița – Năsăud)
  • Pui de casă prăjit de la ferma familiei Tătăran (Recea, Maramureș) 🍷 Navicella Alb – Crama Jelna
  • Ceafă de mangaliță de la ferma familiei Tătăran (Recea, Maramureș) 🍷 Pinot Noir – Crama Jelna
  • Antricot de vită maturată 28 zile de la ferma Karpaten (Marpod, Sibiu) 🍷Cabernet Sauvignon Reserva Dealu Negru – Crama Jelna
  • Tartă de fructe de sezon 🍷 Sauvignon Blanc Late Harvest – Crama Jelna

Am stat în jur de 4 ore, iar costul total a fost de 120 lei / persoană

Farm to table. Restaurant Nativ

Încă nu am ajuns acolo, dar se fac pași serioși în direcția asta și mă bucură extrem de tare acest trend în industria HoReCa din Cluj. Mă bucură pentru că prin sprijinirea micilor producători locali nu doar vom avea parte de preparate gustoase, sănătoase, cu un impact mic asupra Terrei, dar ne vom dezvolta și noi, restul societății, din punct de vedere economic.

Produsele de la ferma Tușa le-am descoperit în timpul pandemiei și de atunci am rămas client fidel. Mai ales că m-am obișnuit să fac comanda on-line, să mi le aducă acasă și să plătesc prin BT Pay.

Este pentru prima dată când gust ceva de la ferma familiei Tătăran. Și mă bucur că am făcut-o, pentru că se simte dragostea pentru glie pe care o are înrădăcinată în ADN familia asta din Maramureș.

În momentul în care guști din pieptul de porc uscat, simți că acel porc a fost crescut corect, că a primit mâncarea de care a avut nevoie să crească armonios, corect și că nu a fost injectat cu tot felul de steroizi de creștere.

Dacă în porc e mai greu să simți acest lucru, în schimb, în pui e extrem de ușor. Dacă puiul nu e galben, dacă carnea e apoasă, dacă e fără gust, e cât se poate de clar că puiul ăla a fost crescut cu injecții. Eu sunt foarte pretențios la carnea de pui, în general nu o mănânc în / din comerț. Până acum singurul furnizor de carne adevărată de pui, pentru mine, a fost carmangeria Petry.

Aștept cu nerăbdare să se introducă în meniul restaurantelor și porcul de Bazna. Știu, Mangalița a beneficiat de o super promovare în ultimii zeci de ani și e în trend. Pe bună dreptate, pentru că e extrem de gustos. Dar parcă îmi e dor de porcul de Bazna. Nu am mai mâncat de când eram copil la mama acasă și cred că e un bun moment să-l reintroducem în alimentația noastră.

Mult timp am crezut că noi, românii, nu știm să mâncăm vita. Asta poate și din cauza comunismului care ne obliga să dăm vițeul, laptele și probabil că aveam sechele. Poate și din cauză că în gastronomia austro-ungară, cea care a modelat gastronomia din Transilvania, vita nu ocupă un loc de cinste. Mă rog, facem gulaș, dar nu o tratează cu respectul cuvenit. Poate greșesc, dar așa am eu impresia.

Cu toate acestea, o vită crescută la ferma din Sibiu, poate fi, dacă nu o depășește, la fel de gustoasă și cu o textură la fel de excitantă, precum Kobe. Iar degustarea mi-a demonstrat acest lucru.

De vinul cramei Jelna nu vă mai povestesc, pentru că știți că e una din cramele mele favorite, vă spun doar atât: cred cu tărie că pământul ne oferă și este cel mai mare maestru în a asocia orice, de la mâncare cu băutură până la climă cu temperamentul locuitorilor.

Drept urmare, delicatesele pur românești se îmbină perfect cu un vin de climat rece. În Transilvania cel puțin.

Următorul eveniment la care trebuie să particip este Friptura de duminică, pentru că

Astfel, în fiecare duminică meniul nostru cu specialități face loc unui preparat special ce va deveni tradiție sub numele de “Friptura de duminică”.

Lorand, restaurant Nativ

comments

Dan Ciulea

Antreprenor, blogger, gurmand, pasionat de fotografie si calatorii. Ma gasiti pe: Twitter, Instagram, Facebook

You may also like...

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.