Resurse utile #14: Cum să accepți bacșiș prin card bancar.

Nu știu voi, dar eu dinainte de a-mi comanda cardul Revolut (apropo, dacă te vrei să-ți comanzi, aici am un link care te ajută să-l comanzi gratuit) foloseam numerar în 30-40% dintre situații, restul tranzacțiilor fiind strict cu ajutorul cardului bancar.

Acum cred că acest procentaj a crescut undeva la 90%. Mă ajută să-mi păstrez o evidență a cheltuielilor, asta pe lângă că mi se pare mult mai prudent (nu neaparat din cauză că mi-i fură cineva, cât mai degrabă pentru că-s bezmetic și-i pierd).

Drept urmare cea mai mare problemă a mea este cum las bacșiș, pentru că de multe ori nu am nici 10 lei numerar la mine.

Având în vedere că Facebook e precum ochiul lui Sauron, în momentul în care am rugat-o pe Buburuza să se intereseze la firma de conta care e soluția legală pentru ca un jucător din piața HoReCa să accepte bacșiș prin POS, mi-a și apărut în feed postarea lui Adrian Bența (consultant fiscal), postare în care tratează impozitarea bacșișului.

Concluzia: cum poate, legal, o afacere să accepte bacșiș prin POS

Se creează un articol (Bacșiș) în casa de marcat, nepurtător de TVA (indiferent că societatea este sau nu plătitoare de TVA), se încasează suma respectivă, la finalul zilei se scade 10% din totalul bacșișului (se reține pentru a se plăti impozitul) și se dă ospătarului.

Întreaga explicație o găsiți mai jos, am să vă rog doar să fiți atenți și să conștientizați că această practică este… cu risc, deoarece nu este reglementat  clar bacșișul. Ca multe chestii din legislația noastră, statul în loc să te ajute, te încurcă. Asta nu ne-a oprit să muncim, așadar, mai jos întreaga aexplicație. 

Explicația furnizată de consultantul fiscal Adrian Bența

Impozitarea bacșișului în luna Octombrie 2018! Multumiri pentru dialogul constructiv dl Cornel Grama !

Recent, un reprezentat al industriei HORECA a declarat că dorește că bacșișurile încasate prin card bancar să fie impozitate ca și bacșișurile în numerar! Cred că afirmația este mai mult de nuanță procedurală, din perspectiva conținutului bonului fiscal și nu de natură fiscală unde legea este aceiași pentru bacșiș, indiferent de modul în care l-a acordat clientul. Până la noi acte normative bacșișul trebuie analizat din punctul de vedere al TVA și din perspectiva impozitului pe venit.

Mai întâi amintim că bacșișul reprezintă o sumă de bani dată de client peste prețul de vânzare, către persoana ce a efectuat o livrare de bunuri sau o prestare de servicii drept recompensă pentru efortul depus sau drept apreciere a calității serviciilor. Cândva legislația a stabilit că bacșișul reprezintă un rest de bani dat dat la achiziția unor bunuri/servicii neridicat în mod voluntar de cumpărator. În tot cazul nu reprezintă prețul bunurilor/serviciilor cumparate, ci o sumă gratificată de client. 

Tot la fel de important pentru a determina tratamentul fiscal este să stabilim cine este beneficiarul bacșișului: salariatul ce efectuează prestarea de servicii sau angajatorul acestuia. Răspunsul este relativ ușor de intuit, când mergem de exemplu la o frizerie lăsăm bacșiș la doamna/domnul frizer și nu frizeriei în sine ca ansamblu. Noi suntem mulțumiți de prestația persoanei fizice și nu de frizeria în sine, așa că beneficiarul bacșișului este persoana fizică – cel puțin până la proba contrară când patronul frizeriei o să decidă că banii sunt ai firmei 🙂

Având în vedere această ipoteză de lucru, respectiv banii sunt destinați persoanei fizice, legiuitorul a stabilit faptul că aceste venituri realizate de persoana fizică sunt încadrate în categoria veniturilor din alte surse, conform norme de aplicare pentru art. 114 din Codul fiscal, regăsite la pct. 34 alin. (1) lit. i) din HG nr. 1/2016, astfel: ”34. (1) În aplicarea art. 114 din Codul fiscal, în această categorie se includ, pe lângă veniturile enumerate la art. 114 alin. (2) din Codul fiscal, de exemplu, și următoarele venituri realizate de persoanele fizice: (…) i) veniturile obținute de persoanele fizice sub forma bacșișului, potrivit prevederilor legale.”

Prin urmare, în situația în care un salariat al unui angajator primește bacșiș și are și tăria de caracter să îl depună în societate în baza unui document financiar-contabil, suma se impozitează prin stopaj la sursă cu procentul de 10%. Impozitul se declară prin declarația 100 depusă până pe data de 25 a lunii următoare, iar anual se depune declarația 205 cu venitul/impozitul aferent persoanei fizice, până pe data de 31 ianuarie a anului următor.

Din punctul de vedere al TVA, avem ceva experiență în reglementarea bacșișului prin OUG nr. 8/2015, în prezent abrogată, ce stabilea că nu reprezintă livrare de bunuri sau prestare de servicii doar sumele acordate salariaților, implicit cele reținute de angajator ar fi reprezentând o sumă conexă livrării de bunuri. Din această analiză au rezultat două tratamente fiscale privind TVA: pentru sumele acordate salariaților nu se colectează TVA, iar pentru cele reținute de angajator se colectează TVA. Din fericire, prevederea este abrogată la data prezentei opinii 🙂

Astăzi, din punctul de vedere al TVA, o tranzacție este supusă TVA dacă reprezintă o livrare de bunuri sau o prestare de servicii în conceptul art. 268 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, iar baza TVA reprezintă contravaloarea sumei sau a prețului în bani sau în natură ce va fi primită de furnizor pentru livrarea de bunuri/prestarea de servicii (contrapartida obținută), dacă ne raportăm la prevederile de la art. 286 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal.

Întrucât banii dați drept bacșiș nu sunt aferenți unei livrări de bunuri sau prestări de servicii, ci sunt acordați sub formă de recompensă către persoana fizică, apreciem faptul că această sumă nu este în sfera TVA, în niciuna dintre situațiile posibile, nici dacă sunt dați persoanei fizice, nici dacă sunt reținuți de angajator. Probabil aceasta a fost teama autorităților care acum câțiva ani au stabilit că sumele sunt în sfera TVA, agenții economici mai puțin corecți ar fi putut să mascheze livrări de bunuri/prestări de servicii în bacșișuri încasate. Desigur, dacă angajatorul reține bacșișul pentru societate, acesta reprezintă un venit din categoria altor venituri din exploatare – sume impozabile. 

In loc de concluzie am o intrebare: dece nu avem noi stare să lăsăm lucrurile așa cum sunt? Chiar trebuie înca suprareglementat? Am mai repetat experiența asta!  🙂

O zi excelenta! Spor la toate! 🙂

Adrian Bența | Consultant Fiscal – Auditor Financiar. Drd Contabilitate @ Benta Audit SRL

Bun, sper să se insipre cât mai multe afaceri HoReCa și să implementeze această soluție pentru a avea posibilitatea de a lăsa bacșiș și dacă plătim cu cardu bancar.

Featured image


comments

Dan Ciulea

Antreprenor, blogger, gurmand, pasionat de fotografie si calatorii. Ma gasiti pe: Twitter, Instagram, Facebook

You may also like...

1 Response

  1. noiembrie 21, 2018

    […] pentru toate acestea, cu tot cu bacșiș am plătit 50 […]

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.