fbpx

Ii iubim!

Cu toate astea, ori de cate ori, ma duc la ai mei acasa, nu pot conceape, sa plec cu mana goala … hai si du-ti ceva de mancare dragu’ la mama, pai am facut chiftele, hai ia macar cateva … un borcan de zacusca … un compot … da smantana, smanatana ai? … hai ia un borcanel mic, si niste unt … hai ca l-am luat din piata .. e de casa … Nici tata nu se lasa mai prejos, ma coptile, maine vin la Cluj, ce sa’ti aduc? Ai slanina? sa iti aduc? Da niste tuica nu vrei? Hai ca iti aduc, ca cine stie, poate iti traba … lasa sa ai acasa … cum sa nu ai acasa un litru doi de tuica … ce fel de om esti?

Deci mai oameni buni, vreau sa va spun, ca eu mi’am unit viata, printr’un act la primarie, cu buburuza, inca din 2004 … viata in sine ne’am unit’o cu mult timp impreuna … inca din studentime ne comportam ca o famile (gateam impreuna, aveam banii la comun, ne certam in draci) … asadar, logic-detectiveste vorbind, pot sa spun, fara a gresi deloc, ca am plecat de la mama de’a casa de muuult muuult timp.

Cu toate astea, ori de cate ori, ma duc la ai mei acasa, nu pot conceape, sa plec cu mana goala … hai si du-ti ceva de mancare dragu’ la mama, pai am facut chiftele, hai ia macar cateva … un borcan de zacusca … un compot … da smantana, smanatana ai? … hai ia un borcanel mic, si niste unt … hai ca l-am luat din piata .. e de casa …

Nici tata nu se lasa mai prejos, ma coptile, maine vin la Cluj, ce sa’ti aduc? Ai slanina? sa iti aduc? Da niste tuica nu vrei? Hai ca iti aduc, ca cine stie, poate iti traba … lasa sa ai acasa … cum sa nu ai acasa un litru doi de tuica … ce fel de om esti?

Apogeu’ lu’ mama, o fost, cand intr’un an, ne’am facut ceva sarbatori la Baia de Aries, si ea o plecat mai repede decat noi la Cluj (s’o dus la sora’mea), inainte sa plece ne’o lasata in frigider “pachetul” … numa traba sa’l puneti in portbagaj, si sa il treceti dealu’ feleacului, dupa care din nou in frigider … Cum eu, sunt un familist convins, cand am venit in Cluj, inainte de a ajunge acasa, am intrat pe la sora’mea sa o salut, sa o pup .. alea alea de sarbatori … la plecare mama ma intreaba, no’ ce va dau sa va duceti … pi cum sa plecati cu mana goala … tie nu’ti traba, dar la Lili?

Pana mor, is coptilu’ lor … indiferent ca io am sau nu plozi la randu’ meu … io, tat coptilu’ lor raman!


20 comments
  1. Nu te plange,bine ca-i ai langa tine si iti poarta de grija. Oricum scenele descrise parca fac parte din viata mea:)Masina tre sa plece mereu plina de la bunici. .

  2. Ce dragut ! Bucura-te ca sunt alaturi de tine si te sprijina oricand ai nevoie ! @Lili se pare ca ai niste socriiiiiiiiiii,.. de nota 10 !!

  3. asa-i, am 38 de ani si de cate ori merg acasa( la baia) nu plec fara pachet , de fapt fara 2 pachete,ptr ca intotdeauna dar intotdeauna mama zice, plasa verde e pentru tine , cea galbena ptr dan si lili….. ce sa mai zic…

  4. asa-s toti parintii… tot copilul lor ramai, chiar daca ai 10 ani sau 30 🙂 fac orice sa stie ce ti-e tie bine… si ajuta si ei cum pot… cu un pachetel, cu o nuielusa cand esti mic =))… dar sunt parintii nostri si tre sa-i iubim:D

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previous Post

Is pe afis!

Next Post

Ce ne facem cu ei?

Related Posts

Azi iubim!

Pentru ca sunt mult prea multe chestii faine care se intampla in jurul nostru, iar noi nu vedem din cauza ochiilor, pentru ca vreau sa vad partea plina a paharului, pentru ca afara e soare, pentru ca dis de dimineata cefeaua a fost amara si rece (exact cum imi place mie), pentru in trafic un taximetrist m’a lasat sa trec in intersectie, pentru ca o batranica a zambit in timp ce stateam la coada sa imi cumpar covrig cu susan, pentru ca iaurtu’ a fost acru, pentru ca buburuza simte la fel, pentru ca telefoanele suna in nestire, dar de cealalta parte a firului aud voci blande, voci de oameni
citește mai mult