- Ce este și de când a apărut doomscrolling
- Efecte psihologice
- Renunțarea la adicție
Serios, e timpul să te oprești. A fost ”fain”, dar acum gata! Hai să încetăm cu doomscrolling.
Adevărul este că în momentul în care am citit ce înseamnă doomscrolling, mi-am dat seama instant că fac acest lucru de câțiva ani…
Ce este doomscrolling?
Doomscrolling (cunoscut și sub numele de doomsurfing – hai, lăsați glumele cu bătrâni) este activitatea aia bolnăvicioasă de a consuma o cantitate mare de știri negative online. Știți? Mergeți din știre negativă în știre negativă.
Doom (condamnare, osândă, moarte, eșec, blestem etc) + scrolling (derulat) = doomscrolling (ați prins ideea)!
Origine
Cu toate că ne-am aștepta ca fenomenul să fi apărut odată cu pandemia, conform jurnalistei de la Quartz, Karen K. Ho, doomscrolling a apărut pe Twitter în octombrie 2018… deci înaintea pandemiei cauzate de COVID-19. Bine, dacă cauți puțin în analele internetului o să găsești că nu e chiar de ieri ”problema asta”.
În anii ’70, în SUA, aveam ”the mean world syndrome”. Pe scurt: se credea că lumea în care trăim e mai rea decât în realitate – ca urmare a expunerii pe termen mediu / lung la conținut violent (asta se considera că e repercusiunea expunerii la televiziune / mass-media). Știți de ce vorbesc, că a ajuns și la noi, prin anii ’90, prejudecata asta.
Efecte psihologice
Cercetările anterioare au arătat deja o legătură între utilizarea excesivă a rețelelor sociale și sentimentele crescute de depresie și singurătate. Nu cred că mai e o surpriză pentru nimeni acest lucru. Facebook a devenit un drog din ăla nașpa care îți strică viața.
Mulți oameni cred că se vor simți mai în siguranță dacă sunt la curent cu ultimele știri. Totuși, ei nu își dau seama că consumul doar de știri negative duce la creșterea sentimentelor de frică, anxietate și stres.
dr. Carla Marie Manly, psiholog și autor al cărții Joy from Fear: Create the Life of Your Dreams by Making Fear Your Friend
Fixarea pe un flux de știri și rețele sociale în timpul pandemiei COVID-19, asta care necesită un grad de (auto-)izolare crescut, are un impact extrem… negativ, asupra sănătății noastre mintale.
Porcesări inconștiente de informație
Practic, în momentul în care suntem expuși constant la știri negative, chiar dacă rațional noi știm ca s-ar putea ca unele informații să fie exagerate, mintea noastră emoțională procesează conținutul negativ.
Procesează emoția care apare odată cu conținutul negativ. Astfel, rămânem cu o activare emoțională negativă, cu toate că încercăm sa “ștergem” conținutul informațional din procesările noastre mentale.
Raluca Anton, doctor în psihologie, psihoterapeut principal și terapeut relațional cu o formare internațională.
Mi-a rămas în minte exemplul dat de Cristian Gog acum câțiva ani buni (zeci?): Puteți să NU vă imaginați un elefant roz. Cum? Vă imaginați un elefant roz și apoi îl ”ștergeți”… deci practic nu puteți să NU vă imaginați un elefant roz.
Așa e și cu știrile negative. Oricât de ”deștept” ești, ca să le poți procesa că NU sunt adevărate / că nu există, trebuie prima dată să le procesezi (că EXISTĂ) și apoi să le ”ștergi” din minte / să le pui eticheta aia de ”fals”…. doar că nimic nu se șterge.
Punct de control doomscrolling.
În primăvara anului 2020, Karen K. Ho, a început să posteze pe Twitter statusuri care să te conștientizeze de catastrofa consumării știrilor negative. Postări care în general conțin și un îndemn / sfat de ce ai putea face.
În primele luni când a început să posteze astfel de tweet-uri, nu prea o băga lumea în seamă… între timp ne-am dat seama că are dreptate, așa că azi are aproape 45K de urmăritori.
Ridică-te și bea niște apă.
Știi cum îți luai coajba de la o zgârietură? No așa e și cu doomscrolling-ul. Nu e mare lucru că îți iei coajba, doar că dacă nu te oprești vei rămâne cu cicatrici. Fix, da fix așa e și cu doomscrolling-ul. Nu te oprești, o să ai cicatrici pe viață.
Jur că în bula mea văd din ce în ce mai multe persoane care se ”hrănesc” cu știri negative. De la postări, aparent inocente, pe Facebook până la mesaje private (și mai inocente 🙄) prin sistemele de mesagerie (WhatsApp, Signal, Instagram Direct Messages, SMS etc).
Evită doomscrolling-ul! Cum?
În primul și în primul rând trebuie să îți asumi ”boala” pentru ca mai apoi să o poți trata. Da, sună grav, dar e o boală. Nu e neaparat grav. Dar e! O dependență. O adicție.
Setează-ți niște limite!
Să nu o dăm în nicio extremă. Nu cred că se așteaptă cineva să renunțăm cu totul la internet. Dar asta nu înseamnă că trebuie să stăm toată ziua cu telefonul în mână și să citim știri negative. Nu!
Seara, în loc să ne culcăm cu telefonul la cap, am putea să punem o carte pe noptieră. În timpul zilei am putea să ne ocupăm timpul mult mai plăcut: să gătim ceva, să ne sunăm prietenii (din liceu?), să facem plimbări mai lungi și mai dese… hai, că dacă vrem găsim ce să facem.
Nu e ca și cum ne-am născut cu doomscrolling-ul ăsta. Sper din suflet că ne amintim perioada de dinaintea lui! Trebuie doar să vrem. Cu ”atâta tehnologie”, sunt convins că găsim și soluții tehnice la problema asta. Dacă căutăm puțin găsim niște aplicații care să ne blocheze accesul, fie el și temporar, la anumite website-uri.
Resurse articol:
- Helthline
- NPR
- VOX
- CTV News
- Wikipedia
- Discuție cu Raluca Anton
- Newsletter Civilization #32 – Victor Kapra