Ghid practic: Cum să-ți pierzi avionul cu stil în Milano

– Dan, la ce oră avem avionul?
– Mâine la ora 18:40, avem timp berechet!

Trei zile în Milano nu sunt suficiente pentru a putea vizita tot ce-ți oferă acest oraș, drept urmare, în seara dinainte de a decola, ne-am dorit să scoatem maximul. Dar, pentru că totodată eram la finalul escapadei și a bugetului, am decis să mergem în Milano Navigli Darsena, locul unde se distrează localnicii.

Am băut câte un pahar de vin, după care am vizitat mercato comunale, de unde cu prețului unui pahar de vin ne-am cumpărat o butelie, pe care vorba lui Năstase, am savurat-o în compania localnicilor și ne-am bucurat de tot ceea ce oferă Navigli, un loc senzațional de altfel, până noaptea târziu.

A 2-a zi, cu toate că a fost o noapte scurtă, ne-am trezit de dimineață, pentru a putea să ne mai bucurăm de Milano, să punem și noi în practică vorba Dolce Far Niente. Drept urmare la ora 9 dimineața eram în metrou cu destinația Chinatown, Milan. De aici, după ce am descoperit furnizorii lanțurilor de magazine Kato, Bershka, Stradivarius și multe altele, am luat-o frumos la pas către Brera Design District, să ne bucurăm de un pahar de vin și o brânzică.

Cu burta plină și zâmbetul pe buze, două ore mai târziu ne îndreptăm spre Milano Centrale, locul de unde luăm autobuzul spre aeroport. Mai sunt 4 ore până decolează avionul, dar nu vreau să ne stresăm, așa că luăm autobuzul și datorită faptului că nu e trafic, ajungem la aeroport cu 3 ore înainte. Nu e neaparat bai mare, că e destul de măricel aeroportul și decidem să trecem de punctul de control pentru a ne putea bucura de tot ceea ce ne oferă cealaltă parte a aeroportului.

Suntem puțin mirați că nu ne afișează zborul, dar sincer să fim am ajuns și noi prea repede. Ajungem la punctul de control al bagajelor și fix în fața noastră se schimbă tura. Am avut și neinspirația să ne așezăm la coada prioritară, din care noi nu făceam parte, dar pentru că oamenii în uniformă sunt înțelegători, după 10 minute ne invită și pe noi să ne punem bagajele pe banda rulantă.

Îi dau telefonul cu biletul doamnei controlor, aceasta îl scanează, dar primește eroare. După 4-5 încercări mă roagă să scot telefonul de la încăract (îmi era conectat la o baterie externă) pentru a merge să discute cu un superior, coleg, ceva, pentru că nu înțelegea ce se întâmplă. Se întoarce și-mi spune, senină și vizibil bulversată six o’clock in the morning.

Acela a fost momentul în care în timp ce-mi adunam fața de pe jos, ca să o citez pe Buburuza, mi-am amintit de o poveste pe care mi-a spus-o tata despre un coleg de-a lui din clasa întâi care nu știa să citească decât pe litere:

– P, i, s, i, c, ă
– Bun! Acum citește cuvântul întreg.
– Mâț!

Iar eu, cu un calm de invidiat, cu toate că nu mai aveam față (nu reușisem să mi-o adun, era toată pe jos) și mi se vedeau nervii interiori pe care-i țineam cu sfoară, dar dădeau pe dinafară, o întreb senin, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic: you wanna tell me I missed my flight?

Trei ore mai târziu, după ce am văzut că nu nu mai sunt zboruri către Oradea decât peste 3 zile, am luat un zbor cu Wizz către Cluj-Napoca, ne-am luat o cazare aproape de Central Station, prin AirBnB – Charming apartment next to the central station, pentru că nu-i așa, dacă te-ai ars o dată cu ciorbă, sufli și-n iaurt, iar noi ne-am ars destul de tare și nu ne-am dorit să nu depindem de mijloacele de transport în comun, doamne ferește să fim nevoiți să luam un taxi sau ceva și să plătim cât pe toată excursia.

După ce ne-am relaxat, plătiserem deja biletele de întoarcere și cazarea, nu ne-a mai rămas decât să ne bucurăm de seara câștigată, drept urmare un risotto milanez original, pe care tot nu apucasem să-l gustăm, și un pahar de vin (bine, 1L de vin) ne-au făcut să ne mai treacă amărala din suflet.

Bucură-te de drum, nu te plânge de gropi!

A 2-a zi am zburat cu bine spre Cluj, avionul nu a avut nicio întârziere, drept urmare am ajuns la fix, 12 fix ca să fiu mai exact, să mă urc în mașina în care-mi rezervasem un loc prin BlaBlaCar care să mă ducă la aeroportul din Oradea pentru a-mi recupera mașina. Am mai plătit o zi în plus pentru parcare, iar la ora 19:00 mă bucuram de un pahar de vin în sufrageria din Cluj.


comments

Dan Ciulea

Antreprenor, blogger, gurmand, pasionat de fotografie si calatorii. Ma gasiti pe: Twitter, Instagram, Facebook

You may also like...

1 Response

  1. iunie 10, 2018

    […] Bonus: cum să pierzi cu stil avionul. […]

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.