Anu’ asta, am avut super-mega-placerea-onoarea sa ma numar printre bloggerii oficiali al celui mai bestial festival de filme, pe care, evident ca doar Transilvania, putea sa il nasca.
Ce a insemnat asta pentru mine? Pai in primu’ rand filmele (pe care recunosc, ca am apucat sa vad mai putine decat anu’ trecut), teatru TIFF a fost o premiera, iar autobahn ceva fenomenal, dupa care au urmat tiff lounge’urile – niste super evenimente, conferinte, sau cum vreti sa le numiti, cu tot felu’ de invitati, speakeri … excelente din punctu’ meu de vedere, nici workshop’urile nu au fost de pierdut! Petrecerile au fost ceva de … fenomenal, as putea spune, fara sa gresec.
La festivitatea de decernare a premiilor, Tudor Giurgiu a citat pe un participant la un concurs organizat de ei:
TIFF e creat de cei 400 de voluntari, de domnisoarele de la casierii care’ti recomandau un film, de copiii si actorii pe care ii gasesti stand la o cafea si ziaristii care’i trageau de maneca pe unde’i gaseau, de regizorii langa care stateai ieri la restaurant, iar acum ii vedeai pe scena ridicand un premiu …
S’o, cam asta a fost TIFF 2011 pentru mine! A fost precum o injectie de adrenalina primita direct in inima!
