Serviciile oferite de Uber şi implicaţiile juridice

Aș vrea să lămuresc din capul locului că nu sunt simpatizantul nici unei companii de taxi, nu sunt călăul Uber-ului, nu despre asta este vorba în articol. Sunt un plătitor de taxe și impozite, care respectă legea!

E clar, Uber este un serviciu calitativ și îndreptat către client, nu despre asta e vorba.

Totuși, știind că eu îmi plătesc taxele și impozitele mi se pare cel puțin ciudat să primesc un răspuns de genul: Uber este un serviciu inovator, încă nereglementat  – funcționăm în România și alte 20 de state europene. Există un demers de reglementare la nivelul UE, în linie cu recomandările Comisiei Europene. Nu am înțeles, au confirmat că funcționează ilegal? Dacă e așa de ce nu se sesizează autoritățiile din oficiu? De ce scandalul a pornit doar de la Cluj? Refuz să cred că suntem mai cu moț!

Am citit ce am prins, dar sincer vă spun că nu m-am lămurit, motiv pentru care am făcut ce ar trebui să facă orice blogger cu capul pe umeri și anume am cerut poziția oficială a unui om abilitat din domeniu.

AdinaTimonea

Avocat Țimonea Adina (+40)0745 160 163

Drept urmare i-am scris Adinei Țimonea de la cabinetul de avocatură Câmpan & Țimonea să mă lămurească ce și cum.

Am primit următorul răspuns:

Fără îndoială, intrarea serviciilor oferite de compania Uber şi pe piaţa din Cluj-Napoca a stârnit bucurie în rândul potenţialilor clienţi şi nervi întinşi la maximum în rândul taximetriştilor.

De ce? Pentru că prin intermediul aplicaţiei, serviciile oferite sunt practic aceleaşi, în condiţii de preţ mai bune. Aceste condiţii de preţ sunt generate şi de diferenţa în regimul de funcţionare: pe când taximetriştii au nevoie de autorizaţii, atestate, asigurări speciale şi sunt obligaţi să plătească numeroase alte impozite, şoferii Uber trebuie să îndeplinească, în esenţă, doar condiţiile minime pentru a conduce o maşină.

Valul discuţiilor şi al dezbaterilor de la noi nu este singular. În Europa (Spania, Belgia şi Franţa) au fost trimise deja întrebări preliminare adresate Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care vizează pe de-o parte calificarea serviciului oferit de Uber: o activitate de transport, un serviciu electronic de intermediere ori un serviciu specific societății informaționale, sau pe de altă parte, dacă noțiunea „servicii de taxi” se aplică și în cazul conducătorilor auto particulari neremunerați care practică ride-sharing. Oricare din cele trei calificări va avea consecinţe diferite, mai ales în condiţiile în care Comisia Europeană a demarat un studiu în acest sens tocmai în vederea reglementării acestor servicii la nivel european.

Momentan, pe plan naţional, seviciul Uber nu îşi găseşte un cadru legal de desfăşurare fiindcă dispoziţiile legale în materie (art. 7 (2) şi ale art. 581 din Legea nr. 38/2003) sunt clare: “Este interzis transportul public, contra cost, de persoane cu un autoturism, fără a deţine pentru acesta, după caz, autorizaţie taxi valabilă sau copie conformă valabilă, potrivit prevederilor alin. (1)”, respectiv, “În cazul utilizării unui autoturism pentru transportul public de persoane fără ca acesta să deţină autorizaţie taxi sau, după caz, copie conformă ori dacă aceste documente au valabilitatea depăşită sau nu sunt conforme cu transportul efectuat ori cu prevederile prezentei legi, precum şi în cazurile prevăzute la art. 20 alin. (7) şi art. 36 alin. (3), odată cu aplicarea sancţiunii contravenţionale, prevăzută de prezenta lege, se suspendă dreptul de utilizare a autoturismului respectiv pentru 6 luni.”

Astfel, din aceste dispoziţii reiese că orice formă de transport public de persoane trebuie să se încadreze în parametrii fixaţi de Legea nr. 38/2003 care impun o procedură de urmat în cazul în care vrei să efectuezi un astfel de serviciu.

Pe de altă parte, în raport de cei care desfăşoară activităţi autorizate de taximetrie, putem discuta şi de o practică de concurenţă neloială, care cade sub incidenţa Legii nr. 11/1991 privind concurenţa neloială şi care prevede aplicarea unor măsuri specifice de către instanţa de judecată. Astfel, potrivit art. 7, “Orice persoană care are un interes legitim se poate adresa direct instanţelor de judecată competente pentru încetarea şi interzicerea practicilor de concurenţă neloială, pentru acoperirea prejudiciilor patrimoniale şi morale suferite ca urmare a unei practici de concurenţă neloială.”

Prin urmare, o organizaţie profesională constituită pentru apărarea drepturilor şi intereselor taximetriştilor sau chiar o persoană juridică care desfăşoară activităţi de transport persoane în regim taxi poate promova o astfel de acţiune judiciară.

Roxana Constantinescu – avocat colaborator al Societății de avocatura Campan & Timonea


comments

Dan Ciulea

Antreprenor, blogger, gurmand, pasionat de fotografie si calatorii.
Ma gasiti pe:
Twitter, Instagram, Facebook

You may also like...

2 Responses

  1. Doc says:

    Intotdeauna am fost extra multumita de serviciile celor de la Uber, recomand cu drag si sinceritate!

  1. April 14, 2017

    […] nu are o situație clară, în România cel puțin, înțeleg din declarațiile voastre că încă nu s-a găsit cadrul legal în care să funcționeze. În ce stadiu sunteți cu autoritățile, presupun că ”negociați” cu ei, îi […]

Leave a Reply