Una din condițiile principale pentru ca o economie să crească sănătos, să crească calitatea serviciilor și a produselor este să avem concurență. Să permitem tuturor jucătorilor să intre la noi în curte ca să-și desfășoare activitatea. Îmi doresc din suflet să se dezvolte cât mai bine și partea asceasta a Clujului.
Știu că pe lângă aplicația Uber mai sunt și alte aplicații alternative serviciului de taximetrie, aplicații care (ne) rezolvă o problemă, nouă, celor care vrem să călătorim în acest fel. Dar, din păcate în Cluj, momentan sper eu, nu putem discuta de altcineva în afară de cei doi menționați în titlu (mi-am instalat NoTaxi și Taxify, dar e pustiu pe acolo) .
Așa că, în lumina ultimeleor evenimente (protest spontan a taximetriștilor în Cluj), i-am adresat câteva întrebări purtătorului de cuvânt Uber în România, Alexandra Corolea și lui Pugna Ioan, vicepreședintele Asociatiei de Monitorizare Taxi Transilvania.
Alexandra Corolea (A.C), purtător de cuvânt UBER România:
Uber nu are o situație clară, în România cel puțin, înțeleg din declarațiile voastre că încă nu s-a găsit cadrul legal în care să funcționeze. În ce stadiu sunteți cu autoritățile, presupun că ”negociați” cu ei, îi presați.
A.C: Abordarea noastra este una foarte deschisa si transparenta. Da, in Romania serviciul nu este inca definit , asa cum e in alte tari. Dar: suntem primii care ne dorim reglementare, atata timp cat este o reglementare care să nu impiedice inovatia si care sa defineasca UBER si serviciul oferit de partenerii nostri in mod corect, in concordanta cu recomandarile Comisiei Europene. UBER nu este un serviciu de taxi – este o aplicatie de mobil care permite oamenilor sa isi imparta masina ocazional, intr-un mod transparent, sigur si 100% fiscalizat. Atat UBER cat si partenerii sai plătesc taxe in Romania si contribuie la buget, oferind in acelasi timp un serviciu folosit cu incredere de peste 250,000 de oameni din Romania.
Acestea sunt principalele argumente pe care le folosim in discutiile cu autoritatile, insa subliniem ca nu „negociem” si nu „presam” pe nimeni, este impotriva valorilor si regulilor noastre interne.
Am citit una din poveștile ” #uber #uberstories #cluj”: Cătălin are câteva zile de Uber, nu știu cum merge treaba, dar daca merge a zis că are mai multe mașini pregătite pentru Uber! Cum se mai încadrează treaba asta în #ridesharing?
A.C: Ridesharing poate fi inteles ca impartirea unei destinatii (cum e uberPOOL) sau impartirea unei masini, indiferent de destinatie, pentru a duce pe cineva din punctul A in punctul B. Majoritatea partenerilor nostri sunt oameni care conduc in timpul lor liber, cateva ore pe saptamana, pe langa un job. Sunt oameni care au vazut in asta o oportunitate de micro-antreprenoriat. Daca cineva are doua masini, spre exemplu, o poate inchiria pe a doua cuiva care nu are masina si vrea sa conduca cu Uber in timpul liber. Indiferent, regulile pentru parteneri sunt aceleasi, printre care: cazier auto fara incidente grave, cazier judiciar curat, cel putin un an de condus, o masina cu reviziile la zi si bine intretinuta, posibilitatea de a colabora cu Uber printr-o entitatea fiscala.
Ați intrat cu mare succes în Cluj-Napoca, din ce se vede online, sunteți extrem de doriți de către clienți. Cum sunteți la nivel instituțional? Știu că în trecut au fost ceva probleme cu asociația de Taxi, cu poliția locală, cu poliția rutieră.
A.C: In Romania, UBER a inregistrat anul trecut o crestere semnificativa a numarului de utilizatori pentru ca intermediaza un serviciu sigur, civilizat și ușor de folosit. Toate aceste lucruri sunt posibile datorita tehnologiei. O tehnologie pe care o folosesc 95% dintre tinerii din Romania, adica cel mai activ segment al populatiei, o tehnologie în care ei au incredere si pe care o recomanda in proportie de 80% si familiei, prietenilor, colegilor de munca.
In Cluj, UBER are peste 10,000 de utilizatori. Suntem de acord cu reprezentantii asociatiilor din industrie: este nevoie de o definire corecta a serviciilor noi, precum UBER si de o reforma a legislatiei in domeniu. Este și recomandarea Comisiei Europene, care a publicat in iunie anul trecut un set de recomandari pentru statele membre privind economia colaborativa. CE spune ca serviciile ca Uber nu trebuie interzise, ci reglementate (fie prin adaptarea cadrului legislativ existent, fie prin crearea unei legislatii noi) asa cum au ales mai multe state din Uniunea Europeana, precum Spania, Portugalia, Estonia, Finlanda, Slovacia, Franta, UK.
Subliniem din nou ca vrem să fim un partener al autoritatilor pentru a rezolva problema traficului din marile orase – avem tehnologia și datele pentru a face acest lucru. In plus, serviciile ca UBER si cele de taxi sunt diferite, insa complementare si sunt ambele o solutie la ideea de masina personala.
Atenția la detalii, atenția îndreptată către satisfacerea nevoilor clientului, ușurința aplicației, sunt doar câteva caracteristici care v-au adus în acest stadiu. Care e următorul pas? Am văzut că e implementată opțiunea de a-ți comanda Uber din Google Maps (foarte tare, felicitări!), care e următorul lucru pe care doriți să-l implementați? Care e următoarea facilitate?
A.C: Integrarea intre aplicatia UBER si Google Maps este facuta la nivel global, disponibila in toate cele peste 450 de orase din peste 75 de tari unde este UBER.
In Cluj, ne dorim sa crestem folosirea aplicatiei, astfel incat sa lansam noi optiuni, precum cea lansata recent in Bucuresti – Destinatii Comune. Practic, partenerii UBER isi pot seta o adresa in aplicatie (cea de acasa sau de la birou) si vor fi conectati prin aplicatie doar cu pasageri care merg in aceeasi directie. In Bucuresti, vrem sa lansam uberPOOL – un serviciu care conecteaza utilizatorii de uberX care merg aproximativ in aceaasi directie, in acelasi timp. Astfel, vrem sa reducem traficul din Bucuresti cu pana la o treime pana in 2020.
Îmi doresc din suflet să se termine cu toate animozitățile astea, când preconizați că veți reuși să schimbați legislația astfel încât să vă găsiți cadrul legal?
A.C: UBER, ca si companie privata, nu poate schimba legislatia. Cum spuneam, tot ce putem sa facem e sa prezentam toate argumentele care tin de dezvoltarile tehnologiei, in modul cel mai transparent.
Desigur, ne-am dori ca Romania sa se alature cat mai curand statelor care au ales sa reglementeze platformele ca Uber (pentru sunt si alte servicii similare), in linie cu recomandarile Comisiei Europene.
Pugna Ioan (P.I.), vicepreședintele Asociatiei de Monitorizare Taxi Transilvania
Săptămâna trecută ați făcut un protest spontan împotriva UBER. Te rog să-mi explici mie și cititorilor ce anume v-a determinat să faceți aceast protest.
P.I.: In primul rand protestul a fostul a fost unul spontan, motivul fiind semnalarea unor grave abateri in domeniul transportului de persoane neautorizat, abateri pentru care autoritatiile intarzie sa ia masuri.
Ilegalitatile in domeniu au luat amploare odata cu intrarea pe piata a platformei americane intrucat colaboratorii acesteia nu se supun legislatiei in domeniu aflata in vigoare. Conform Legii 129/2015 care vine in completarea Legii 38/2003 ” transportul de persoane contra cost ,in mod repetat, cu autovehicule care nu detin copii conforme ale autorizatiei taxi este interzis”.
Cititorii trebuie sa inteleaga miza mare a taximetristilor in aceste proteste. Pentru cei peste 4000 de taximetristi clujeni taximetria este o meserie cu norma intreaga din care isi intretin familia si platesc rate, la fel cum toti cei care muncim o facem.
Astfel, taximetristii considera ca legislatia in domeniu, la fel ca in toate domeniile, este facuta pentru a proteja dreptul de a avea un venit decent.
Să înțeleg că voi, taximetriștii, nu aveți ceva împotriva UBER sau oricărei alte aplicații de acest gen?
P.I.: Nu avem nimic impotriva oricarei entitati juridice sau fizice care desfasoara servicii similare in conditiile legii, lege la care ne supunem ca serviciu. In cazul de fata, punctual, uber este un serviciu care instigă si favorizeaza comiterea de ilegalitati ascunsi dupa un cuvant importat peste tot in lume unde activeaza si anume ” ride sharing”.
Astfel, uber sustine ca partenerii lor presteaza un serviciu atat de inovator incat nu este cuprins in nicio reglementare nationala. Ei sustin ca serviciul presupune „impartirea” costurilor de transport cu un pasager pe un traseu de la A la B comun cu cel al soferului. Ori nimeni nu poate nega faptul ca traseul de la A la B este stabilit de client , fara sa tina cont in vre un fel de un eventual „traseu comun” cu al soferului, factorul „impartirea costurilor” fiind inexistent, clientul fiind taxat cu un tarif stabilit pe km si un tarif de stationare. In Romania, la fel si in toata lumea, aceste servicii se numesc taximetrie.
2 comments