Inca din cele mai stravechi timpuri, gasirea unei denumiri care sa reflecte exact ceea ce reprezinta, a fost un hop de trecut, un cal de sarit, un taur de ucis … ce sa mai, copacu’ de daramat!
Sa luam spre exemplificare denumirile de localitati: Baia de Aries … evident ca exprima existenta minei (Baie) si Aries ii rau ce trece pe langa. Ne miscam mai departe si ajungem la nume de oameni: Vasilica, zic ca nu gresesc deloc cand spun ca pe taicas’o il cheama Vasile, si si’o dorit baiat.
No’, acum ajungem la mancaruri … aici cumva, pana la revolutie parca toate isi aveau locu’ bine definit … adica, no’ … erau inteligibile, exemplu: zacusca, vine din termenu’ popular oltenesc fierbem toate legumele din gradina, le bagam in borcan, si le conservam pentru la toamna … ca cine stie ce drac o sa manc in postu’ Craciunului … buna zacusca, nu zic nu.
Numa’ ca, dupa revolutie, au inceput sa ramana in pana de idei … sau de modele? … oricum, au inceput sa apara prajiturile: Televizor (care apropo ii chiar buna .. nu am mai mancat de un secol … cred), Ion Iliescu, Petre Roman, si alte preparate cu denumiri mai mult sau mai putin legate de scatofilismul politic in care ne afundam pe zi ce trece, precum o rata cu piciorele legate de un flacon cu mercur.
Saptamana trecuta, sora’mea o facut zacusca, acasa la parinti, si ma suna mama sa ma intrebe daca nu vreau sa’mi trimita iubifortii (UB40)
Bună asta. =))
De Ion Iliescu am auzit. Petre Roman facea furori atat ca prajitura cat si ca om politic. Dar de iubiforti pana acum nu.
P.S. : publica si reteta 😉 poate sunt oameni curiosi
zici tu ceva 😉