Cred ca sunt printre putinii oameni care isi organizeaza concediile si implicit traseul pana la destinatie in functie de mancarea de care te poti bucura (atat pe drum cat si odata ajuns acolo). Nu vreau sa fiu arogant, dar nu mai stiu pe altcineva care in momentul in care il intrebi pe unde sa ajunga in punctul ICS sa iti raspunda sa o iei prin IGREC, pentru ca asa o sa ajungi pe la restauranul ala bun.

Acum doi ani, cand am fost la Iasi cu treburi de firma, pe drum am lansat intrebarea, fireasca: Unde se poate manca in Vatra Dornei? Raspunsul a venit de la Alex Bartis… el mi-a deschis ochii cu acest minunat restaurant.

Amplasarea

Prima impresie pe care mi-a lasat-o Casa di David nu a fost una pozitiva. Cand vezi cladirea care e langa gara mica (strada GariiNr 5), cand intri si vezi ca in restaurant e o combinatie ciudata intre mobilier nou si mobilier din lemn masiv… nu te duce cu gandul ca esti intr-un local de patru stele (ma gandesc ca numa pensiunea are 4 stele, nu si restaurantul) Oricum, cand vezi ce preturi mici se practica, iti e clar ca nu e un restaurant de 4 stele.

Servirea

E una net, net… NET superioara la 90% din tot ce am vazut eu. Si, fara aroganta, am calcat pragul la cateva localuri in viata mea, si nu doar in RO.

Exemplu: am comandat ceva tocanita de ciuperci, pe care au pus usturoi, gresala noastra a fost ca nu am intrebat. Dar, cand a vazut ca am strambat din nas (la propriu, ca miroseam usturoiul) a zis ca o schimba fara nici o problema… fara macar sa ii cerem noi acest lucru, si fara macar sa fie obligata. Repet, gresala a fost a noastra!

Mancarea

E senzationala. Ciorbele sunt o combinatie de ciorbe moldoveniesti (care, trebuie sa recunoastem ca sunt printre cele mai bune ciorbe din tara) si ciorbe ardelenesti (sau unguresti, care au leguma din plin).

Raportul calitate pret, combinat cu servirea de nota zece, au facut din Casa di David – Vatra Dornei un local pe care merita sa-l iei in calcul cand iti faci traseul.

In fapt titlu acestei postari e cu punct, nu cu semnul intrebarii… da am citit eu pe undeva, cand eram copil, ca da mai bine sa pui titlu cu semnu’ intrebari. Nu sunt convins ca e asa, dar vorba bucurestianului: aia e!