Povara triplă a malnutriției
- obezitatea produsă din exces
- subnutriție
- deficiența de micronutrienți
este, de asemenea, o problemă. Atât economică și socială, cât și una politică.
Acesta a fost conceptul fundamental care a apărut ieri la conferința desfășurată la Terra Madre Salone del Gusto 2022 (22-26 septembrie la Torino, Italia) în spațiul dedicat tematicii Alimentație și Sănătate, organizat împreună cu Reale Mutua.
Până acum câțiva ani, aceasta era considerată un fenomen localizat în țările sărace. Acum obezitatea, diabetul de tip 2 la tineri și malnutriția ascunsă sunt, de asemenea, în creștere în orașele mari și în țările cu PIB ridicat.
Din cel mai recent raport FAO privind starea securității alimentare și a nutriției în lume știm că între 2020 și 2021 am avut cu 46 de milioane de oameni înfometați în plus, în timp ce 3,1 miliarde de oameni (38% din populația lumii) nu și-au putut permite alimente sănătoase în 2020 și 670 de milioane de oameni se vor lupta în continuare cu foamea în 2030.
Antonella Cordone, specialist principal în nutriție la i (IFAD), a reamintit aceste cifre în timp ce a afirmat:
Este clar că este ceva în neregulă cu politicile guvernamentale, deoarece investițiile nu ajută la reducerea foametei.
La nivel global, sprijinul pentru alimentație și agricultură s-a ridicat la 630 de miliarde de dolari între 2013 și 2018, dar aceste resurse au avut, în mod paradoxal, un impact distructiv asupra piețelor, impactând negativ producătorii locali la scară mică și nereușind să aducă îmbunătățiri.
Guvernele trebuie deci să-și reînnoiască politicile, având în vedere, în plus, că o treime din alimentele produse în lume provin tocmai de la micii producători care nu primesc sprijin și sunt marginalizați de piețe.
Ea a adăugat:
Inegalitatea este în creștere, femeile din mediul rural suferă, iar din moment ce deficitul de nutrienți se transmite de la mamă la copil, riscăm pe termen lung. Vedem aceeași problemă cu popoarele indigene, care își transmit cunoștințele tradiționale, dar nu sunt stimulate.
Din 2009, IFAD a colaborat cu Slow Food, în special prin sprijinirea Indigenous Terra Madre Network, cu multe proiecte privind biodiversitatea agroalimentară care vizează tocmai crearea de oportunități pentru comunitățile locale.
Slow Food are, de asemenea, multe proiecte care apără și promovează biodiversitatea agroalimentară, o temă subliniată de Andrea Pezzana, director de nutriție clinică pentru autoritatea sanitară din Torino și consultant pentru alimentație și sănătate pentru Slow Food.
Adesea acordăm pierderii biodiversităţii o valoare de eco-mediu.
Dar biodiversitatea are şi o valoare nutritivă. Acţiunile noastre au consecinţe şi asupra planctonului şi bacteriilor, care afectează întregul lanţ alimentar. Pierdem molecule nutritive înainte de a știți despre ele: sute de tipuri diferite de plante produc nutrienți diferiți în funcție de ecosistemele în care cresc.
Dacă ajutăm comunitățile locale și popoarele indigene să redescopere semințele locale și know-how tradițional în agricultură, nu vom realiza doar o ispravă ecologică, dar vom putea recupera nutrienții care sunt benefice sănătății noastre.
Pezzana a fost unul dintre contribuitorii la documentul de poziție al Slow Food privind alimentația și sănătatea, publicat la începutul acestui an.
„Sistemul alimentar global creează o dietă de proastă calitate”, a spus Corinna Hawkes, directorul Centrului pentru Politici Alimentare din City, Universitatea din Londra.
Trebuie să înțelegem că ceea ce au nevoie copiii subnutriți și mamele lor este un mediu alimentar sănătos.
În schimb, alimentele procesate sunt întotdeauna ușor accesibile și prezente peste tot, în timp ce alte aspecte economice fac dificilă alegerea corectă: Săracii din unele țări trăiesc în case în care nu există frigider, trebuie să gătească cu focul de lemne, apa nu este curată.
Deci, există o combinație de medii sociale și economice care creează o situație dăunătoare: Se prepară o singură masă cu mulți carbohidrați și monotonia cauzează probleme de dezvoltare la copii, cum ar fi rahitismul.
Dacă este mai ușor și mai ieftin să cumperi alimente ultraprocesate, nutrienții și varietatea lipsesc.
Ea a concluzionat:
De aceea, trebuie să realizăm că avem nevoie de protecție socială.
Avem nevoie de investiții economice și de reguli stricte pentru a preveni comercializarea multinațională a alimentelor.
