fbpx

Siguranța alimentelor în timpul Coronavirus

Distanțarea socială, igiena bună și evitarea atingerii feței (ochii și scobitul în nas) sunt cele mai importante precauții pe care ar trebui să le luați, dar există și alte modalități care vă ajuta să rămâneți sănătoși și informați-vă doar din susrse oficiale.

Cred că unele dintre cele mai stringente întrebări care se află pe buzele, dacă nu a tuturor, a multora dintre noi, se regăsesc mai jos. Eu cel puțin am avut aceste întrebări și la majoritatea le-am găsit răspunsul în acest articol, pe care am decis să-l traduc și adaptez cât de cât la realitatea din România.

Aș vrea de la bun început să înțelegeți și să fiți conștienți de faptul că nu sunt nicio autoritate în domeniu și că trebuie să luați acest articol cu doza de scepticism pe care v-o recomand să o aveți când citiți orice pe internet. Am încercat pe cât posibil să fac trimiteri către locul de unde am luat informația (indiferent că aceasta este în română să în engleză).

Întrebări și răspunsuri legate de siguranța alimentelor în contextul COVID-19

Cum se răspândește Coronavirus?

Datorită faptului că este un virus respirator, Coronavirusul se transmite mai ales pe cale respiratorie, dar poate intra în corp prin ochi, nas și gură. (Ministerul Sănătății)

Cât timp rămâne virusul pe suprafețele contaminate?

Cercetătorii de la Institutul Naţional de Sănătate, Princeton şi Universitatea din California au expus diferite materiale la virus în laborator. Au descoperit că acesta a rămas activ pe suprafeţe o perioadă îndelungată: până la 24 de ore pe carton, până la două sau trei zile pe plastic şi oţel inoxidabil. De asemenea, virusul a rămas activ şi în aerosoli – ataşat de particule care rămân în aer până la trei ore. [Digi] [studiu New England Journal of Medicine – engleză]

Ceea ce înseamnă că, dacă o persoană care livrează sau manipulează pachetele infectate cu virusul tușește sau strănută pe ele, virusul poate rămâne pe acestea până la o zi, în timp ce pe containerele din plastic sau suprafețele de lucru din oțel / inox acesta poate rezista până la trei zile. Sarcina virală de pe orice suprafață va scădea logaritmic cu timpul; adică numărul de particule de virus scade rapid la început, apoi se apropie lent de zero în timp.

Ar trebui să evit să ating lucrurile atinse de alții?

Evitarea tuturor suprafețelor potențial contaminate nu este realistă.

Cu toate acestea, există cel puțin două modalități ușoare prin care puteți reduce riscul: transferați produsele alimentare și alte bunuri, indiferent dacă sunt livrate la ușă sau cumpărate la magazin, în recipiente curate, atunci când are sens acest lucru, și spălați-vă bine pe mâini imediat.

Coronavirusul este fragil și ușor de distrus prin spălarea cu săpun, ștergerea cu șervețele dezinfectante și / sau spray-uri de curățare. [listă cu dezinfectanții COVID-19 – engleză]

Cât timp rezistă virusul pe alimente?

Datele indică că timpul în care virusul rămâne ”activ” pe hrană este limitat, în general acesta rezistă pe suprafețe neporoase precum metalul sau plasticul și se descompune mai repede pe suprafețele organice, cum ar fi cartonul.

Pot să mă infectez cu COVID-19 prin atingerea sau consumul de alimente contaminate?

Potrivit mai multor organizații de sănătate și siguranță din întreaga lume, inclusiv CDC, USDA și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor, în prezent nu există dovezi că COVID-19 s-a răspândit prin alimente sau ambalaje alimentare. Nici epidemiile anterioare de coronavirus nu au arătat vreo dovadă că au fost răspândite prin alimente sau ambalaje.

Prezentarea generală din 2018 a studiului, atât experimental cât și observațional, asupra virusurilor respiratorii din revista științifică Current Opion in Virology (COVIRO) explică faptul că viruși respiratorii se reproduc de-a lungul tractului respirator – o cale diferită față de cea pe care o urmează alimentele pe tractul digestiv când o înghițiți. Și în timp ce s-ar putea să spuneți că ați ”inhalat” o salată, cel mai probabil ați mâncat-o cu o furculiță și ați înghițit-o.

Ce se întâmplă dacă mănânc cu mâna?

Așadar, dacă ingerarea virusului nu este o problemă, haideți să luăm următorul scenariu: un lucrător tușește peste o placă de dog (fund, tăietăor de lugume, masa de lucru), apoi asamblează un hamburger direct pe placa respectivă. înainte de a-l plasa într-un recipient pe care ți-l servește (cutia de delivery). După care tu ajungi acasă și mănânci burgerul cu mâinile goale, după crae te scobești în nas sau mai știu eu ce faci astfel încât să-ți transferi virusul pe (în?) tractul respirator.

În această situație, încărcătura virală (virusul) a fost diluată de mai multe ori (vezi întrebarea: Cât timp rămâne virusul pe suprafețele contaminate?). Mai întâi când a fost transferat de dog pe burger. Apoi s-a diminuat când s-a introdus chifla în cutia de livrare. Este diluat din nou când ridicați burgerul înainte de a interacționa cu fața în modurile pe care toate canelele de TV și informările din online vă spun să nu o faceți. În timp ce nu a exclus posibilitatea de a contacta boala în acest fel, Ben Chapman (specialist în siguranța alimentelor profesor la Universitatea de Stat din Carolina de Nord) a descris-o ca fiind puțin probabilă (cuvintele lu exacte au fost ”a moonshot, even before you touch your face”).

Folosirea tacâmurilor de argint (ha!), curate, atunci când este posibil, și spălarea mâinilor după mâncare și înainte de a vă atinge fața minimizează riscul contractării coronavirusului.

Există riscuri speciale asociate cu produsele alimentare?

Niciunul care să fie recunoscut. Teoretic, chiar dinainte pandemiei, toți cei care intrau în contact cu mâncarea, fie că vorbim de manipulatorii din depozite sau de chefii din bucătării, aveau proceduri și reglementări în acest sens.

Acum, odată cu nebunia generată de Coronavirus, societățile private au început să implementeze proceduri și mai drastice în acest sens. Asta pe lângă regrlementările impuse de starea de urgență.

Ideea este: Mâncatul nu este mai riscant decât orice altă activitate pe care o desfășurați zilnic, activitate care presupune că intrați în contact cu obiectele pe care le-au atins și alte persoane.

Într-adevăr, standardele de igienă aplicate în cadrul operațiunilor de servicii alimentare fac ca acest risc să fie și mai mic!

Șansele să mă infectez cu COVID-19 sunt mai mici la take-out, delivery sau dacă gătesc acasă?

Principalul factor de risc este apropierea de alte persoane (de aici și sfatul de distanțare socială pe care îl auziți zi de zi pe toate mediile posibile de informare). Așadar cu cât diminuezi acest factor, cu atât scad șansele de a te infecta. Drept urmare cele mai mari șanse le ai la take-away, pentru că sunt mult mai multe șanse să te întâlnești cu ”mai mulți oameni” decât dacă îți este livrată mâncarea sau dacă o gătești tu, la tine acasă.

Acestea fiind spuse, există și alte riscuri asociate cu gătitul acasă, în special legate de cumpărăturile făcute la supermarket-uri și manipularea ambalajelor alimentare potențial contaminate.

Bucătarul de la restaurant respectă, cel mai probabil, protocoale mai stricte de igienă și siguranță decât muncitorul din supermarket care pune marfa pe rafturi.

O regulă bună este de a trata orice lucru care intră în casa ta, din afară, indiferent dacă sunt alimente, colete sau chiar alte persoane, ca fiind potențial contaminate și să acționeazi în consecință. Spălați-vă mâinile după ce ați adus cumpărăturile (pachetul de la poștă sau mai știu eu ce și de unde ați adus) acasă, transferați-le în recipiente curate și / sau igienizați ambalajele atunci când este posibil. Spălați-vă mâinile înainte, în timpul și după gătire. Încetați să vă scobiți în nas!

Reîncălzirea alimentelor, chiar înainte de a le mânca, distruge virusul?

Da!

Ca în cazul oricărei bacterii sau viruși, gătitul sigur este o combinație între temperatură și timp. Cu cât temperatura este mai ridicată, cu atât timpul de gătire, pentru a distruge virusul sau bacteria, este mai scăzut.

În cazul Coronavirus nu s-au finalizat cercetările în această direcție, dar oamenii de știință sugerează că dacă prepari mâncarea termic timp de 3 minute la 65 ° C, ești în regulă (atenție, e vorba de temperatura preparatului nu a vasului sau a cuptorului). Experții presupun că virusul va răspunde ca și alți agenți patogeni și că temperaturile mai ridicate vor necesita perioade mai scurte de timp pentru a-i distruge, dar în prezent nu avem date experimentale care să le demonstreze acest lucru.

Atunci când reîncălziți sau gătiți termic alimente solide, cum ar fi pieptul de pui, friptura sau chiar o pâine, este foarte puțin probabil ca orice virus sau bacterie să fi pătruns în interiorul preparatului. Singura modalitate fiind doar dacă a fost străpuns sau tăiat, deci încălzirea exteriorul este suficientă (pentru siguranță, dacă nu pentru palatabilitate.

Cum îmi sterilizez mâncarea?

Toată hrana lichidă (precum supa, ciorba, tocănița sau sosul) sau solidă (friptură, cartofi prăjiți, pâine în ou sau piure de orice fel) încălziți-o uniform. Ați înțeles de ce… din răspunsul întrebării de mai de sus.

Practic, încălziți-vă mâncarea, la fel cum făceați și până acum.

Vom rămâne fără mâncare?

Distanțarea socială, faptul că stăm izolați la domiciliu, ajută la diminuarea răspândirii virusului, drept urmare este indicat să faci cât mai puține drumuri pentru aprovizionare.

Dar se pune întrebarea: de cât mâncare ai nevoie, pe bune?

Vă amintiți și voi de panica inițială pe care au trăit-o câțiva dintre concetățenii noștri și / sau alți cetățeni ai acestei planete. Că nu doar noi, românii, suntem panicați și ne este frică că murim de foame. Nu!

Pe scurt: toate asociațiile de importatori, supermarket-uri și alte asociații din industria alimentară ne-au asigurat că avem în depozite, silozuri și peșteri suficiente stocuri. Așadar nu are sens să ne facem stocuri pentru 6 – 12 luni.

Prietenii de la Food Wast Combat chiar au o sugestie legată de stocul alimentelor pe perioada COVID-19

Care este cel mai sigur mod de a face cumpărături: la magazinul alimentar de la colțul blocului sau la supermarket?

Recomandarea mea este să cumperi online. Aici am o listă, pe care o actualizez constant, cu afacerile din Cluj-Napoca care livrează și în timpul pandemiei Coronavirus. Lista este grupată pe categorii, de la băcănii până la restaurante. Și pe ClujLife găsiți o listă de unde poți comanda la domiciliu ingrediente proaspete. Madeincluj este o platformă care listează, cu tot cu produse, micii producători din Cluj-Napoca.

Dacă totuși nu găsiți on-line ce aveți nevoie, sfatul este să mergeți la magazinele de cartier pentru că acolo, teoretic, aveți cele mai mici șanse să vă întâlniți cu (mai mulți) oameni.

Câteva moduri prin care să fiți în siguranță la supermarket:

  • Nu mergeți în orele de vârf, pentru a evita mulțimile de oameni.
  • Păstrați distanța. Majoritatea supermaketurilor au semnalizat distanța pe care trebuie să o păstrezi când stai la rând, vizual, cu câte un abțibild lipit pe jos, dar, ca regulă, gândiți-vă să păstrați lungimea unui cărucior între voi (măsurat de la capătul căruciorului până în spatele clientului din fața voastră).
  • Mergeți la casele de tip Self-Service. Majoritatea supermarketurilor au intrudus de ceva timp această opțiune: să îți scanezi singur cumpărăturile. Reduce contactul cu alte persoane, dar, fiți conștienți totodată că va crește riscul asociat atingerii de obiecte posibil contaminate (ecranul tactil și sau / codul de bare). Dacă totuși mergeți la o casă cu un casier, recomand să vă așezați singur cumpărăturile în sacoșă.
  • Spălați-vă mâinile când ajungeți acasă și, dacă este posibil, folosiți un produs de igienizare după ieșirea din magazin și înainte de a atinge portiera autovehiculului / ușa casei.
  • Nu exagera cu cumpărăturile. Nu suntem în Zombie Apocalypse. Cumpărați ceea ce veți avea nevoie pentru cel mult câteva săptămâni.
  • Folosiți sisteme de plată fără atingere. Majoritatea telefoanelor au deja un sistem de plată fără contact. Dacă nu puteți, utilizați un card de bancar și evitați numerarul pe cât posibil.

E în regulă să cumpăr produse la vrac?

Atâta timp cât urmați procedurile adecvate de preparare a alimentelor la domiciliu – curățați, separați, gătiți și refrigerați – și urmând ghidurile de igienă de bază explicate aici și nu numai, riscul de a infecta cu COVID-19 prin produse pe care le-au atins alte persoane este minim.

Nu uitați: Nu s-a depistat niciun caz pozitiv legat de alimente!

Ar trebui să folosesc un săpun antibacterian?

Dacă vă amintiți, la începutul epidemiei din România, nu apucau să reumple rafturile cu săpun antibacterian, la cum se cumpăra.

Realist nu există niciun avantaj în utilizarea unui săpun antibacterian față de orice alt săpun. În primul rând, COVID-19 este cauzată de un virus, nu de o bacterie. Mai important, mecanismul prin care săpunul protejează împotriva virusurilor este la fel în cazul tuturor săpunurilor. Aceleași proprietăți care fac săpunul eficient pentru curățarea vaselor și tigăilor murdare cu grăsime îl fac eficient și împotriva virușilor.

Virușii sunt protejați de o membrană lipidică și proteică. Săpunul este un agent tensioactiv destinat în special dizolvării lipidelor. După cum explică în The New York Times, profesorul Pall Thordarson, șef al catedrei de chimie la Universitatea din New South Wales, moleculele de săpun acționează ca niște picioare de crab în miniatură care deschid particule virusului, neutralizându-le în mod eficient.

Sau, pe înțelesul nostru al tuturor, găsiți mai jos un video prin care le putem explica ușor celor mici de ce e important să ne spălăm pe mâini.

Orice săpun pentru mâni sau corp este eficient, nu e nevoie de agenți antibacterieni.

Cum rămâne cu igienizatoarele de mână?

Presupunând că ați ”prins” o sticlă, după cum bine știți deja, se recomandă utilizarea unui dezinfectant de mână cu cel puțin 60% etanol sau 70% izopropanol. Majoritatea mărcilor de dezinfectant pentru mâini se încadrează în această gamă.

V-aș recomanda ca acasă să folosiți cu încredere săpunul obișnuit, iar pentru ”deplasările” din afara locuinței să aveți la voi o sticlă mică de dezinfectant. Este util când vrei să îți igienizezi mâinile înainte de a reintra în autovehicul sau înainte de a atinge mânerul portierei.

Să fim sănătoși, #stămÎnCasă!


comments

Dan Ciulea

Antreprenor, blogger, gurmand, pasionat de fotografie si calatorii. Ma gasiti pe: Twitter, Instagram, Facebook

You may also like...

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.