fbpx

Lucruri simple

Suntem inconjurati de lururi simple … viata noastra, este un conglomerat de lucruri simple … pe care, incetu’ cu incetu’ cotidianu’ nostru, din ce in ce mai aglomerat, ne face sa le trecem, din pacate, cu vederea … considerandu’le nu doar ceva normal, ci de’a dreptu’ banal!

Suntem inconjurati de lururi simple … viata noastra, este un conglomerat de lucruri simple … pe care, incetu’ cu incetu’, cotidianu’ nostru, din ce in ce mai aglomerat, ne face sa le trecem, din pacate, cu vederea … considerandu’le nu doar ceva normal, ci de’a dreptu’ banal!

Pornind de la besina trasa de un pacient in camera de ATI si terminand cu un superb peisaj, pe care ochiu’ obosit nu il mai vede, toate aceste lucruri simple … ne compun viata de zi cu zi.

Zilele astea, am cunoscut un super … super om, care nu facea altceva decat sa’si traiasca fiecare zi, ca si cum ar fi ultima lui zi din viata .. se bucura de fiecare lucru’ …incepand de la un raset de beblus, si terminand cu sunetu’ enervant a unei besini, el nu face altceva decat sa se bucure de viata.

Sigur, am vazut in filme, am citit in carti … chiar cand am avut noi probleme, si ni s’au spus aceste lucruri .. DAR, cand vezi un om ca traieste dupa aceste regului … cand vezi un om care se bucura de ORICE lucru’ … cand vezi un om din care da optimismu’ afara … un om care te umple de speranta … e altceva!

Am sa va rog, sa faceti un exercitiu pe aceasta tema … incercati sa va bucurati … de viata!

Si, daca va ganditi ca respectiva persoana are ceva boala, daca va ganditi ca e pe moarte … am sa va dezamagesc … e o persoana obisnuita, care traieste in cotidianu’ nostru’ … diferenta dintre noi, ma rog mine si el, este ca el … TRAIESTE fiecare clipa!


1 comment

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previous Post

Cat esti de actor?

Next Post

Daca e Joi …

Related Posts

Pe picior de plecare

De cand ma stiu, si Doamne’ iarta’ma ca is un pacatos, am mancat slanina in Vinerea mare, daca vroiam sa ies de undeva, chiar nu are importanta daca eram acasa, sau la un prieten in vizita, la un dusman in discutii, amic in cautare de casete audio (aici o sa fac o dezvaluire intr’un urmator articol … ), bunic pentru ajutarea muncii campului … asadar, cand eram pe punctu’ de’a pleca, iar tata era prin prejma, cum auzea clanta apasandu’se, i se declansa ceva, iar neuronu’ responsabil cu deschidera cavitatii bucale era pus in actiune, extrem de rapid as putea sa adaug, pentru ca sincer, eu nici nu apucam sa pun bine pun mana pe clanta usii, ca si auzeam: - Daneeeee
citește mai mult