Castigatoarea invitatiei la Cinemateca Tiff, din aceasta saptamana, Nicoleta, ne spune doua cuvinte despre filmul surpriza
Cand am aflat ca voi merge la o proiectie surpriza , dupa ce mi-a trecut entuziasmul initial, m-am gandit ”sper sa nu fie cu/despre vampiri, zombie sau oameni care ar putea sa ma sperie”. Pentru ca nu prea vroiam ca in intunericul ce se va lasa intr-un final in camera mea sa jubileze creaturi care mai au o replica de spus din filmul vazut .
Am avut o surpriza placuta. Filmul spaniol ”Verii” a fost ca o gura de aer. Plin de culoare si umor neprevazut, cu personaje foarte expresive si o poveste usor de urmarit, desi continea subtilitati. Eu am o teorie despre filme: majoritatea sunt cu ¼ mai lungi decat ar trebui sa fie. Daca ar fi sa citez din intelepciunea populara, as spune ca ”pot numara pe degete” filmele care nu m-au plictisit in ultimul sfert. Asta a fost unul dintre ele.
Mi-a placut ca am observat multe trasaturi comune caracteristice ”sangelui latin” prin care ne asemanam cu spaniolii, mi-a placut ca a redat foarte bine unele aspecte ale vietii intr-un mod pozitiv ne-fortat, atat de bine incat am fost cu zambetul pe buze pe tot parcursul filmului, iar sala intreaga pufnea in ras odata cu mine.
Cine a facut alegerea filmului a fost foarte inspirat, pentru ca intr-o seara racoroasa de noiembrie merge la fix un film in care actiunea se petrece vara, intr-un loc insorit. Mie, cel putin, mi-a schimbat starea de spirit in bine.
