HoReCa: NU mai puneți poze cu farfurii inventate de A.I.

Înțeleg frenezia folosirii A.I.-ului, sunt conștient de imboldul de a-l folosi în absolut orice, văd că oamenii apelează la el pentru absolut orice… nu înseamnă că sunt de acord, dar asta e era în care trăim. Nu sunt absurd, e normal să-l folosești.

Hey! Și eu îl folosesc. Am construit tabele interactive, am transcris meniuri din fotografii, am creat baze de date, topul restaurantelor din Cluj l-am făcut cu date extrase automat. L-am folosit ca un instrument. Inclusiv imaginile din articol le-am generat cu ChatGPT (pentru a întări ideea).

Am o problemă cu restaurantele, bistrourile, cofetăriile și băcăniile (în general cu orice afacere care servește ceva de mâncare) care își promovează produsele cu imagini generate de inteligența artificială. Și nu, nu mă deranjează că folosesc A.I.-ul. Mă deranjează că, atunci când vreau să văd ce gătesc, îmi arată ceva ce n-au gătit niciodată!

Vreau să văd preparatul lor. Farfuria lor. Rețeta lor. Ideea lor.

Nu ai bani de fotograf? Nicio problemă.

Înțeleg perfect că HoReCa din Cluj e pe butuci și nu mai este buget de marketing. Cu atât mai mult un restaurant mic, o cofetărie de cartier sau o băcănie aflată la început de drum nu-și permit neapărat un fotograf profesionist, un videograf și sau o agenție de marketing care să facă și să implementeze un plan de Social Media.

Nici nu mă aștept la așa ceva.

Dar între o ședință foto profesională și o imagine generată cu A.I.-ul există o variantă pe care unii par s-o fi uitat: fotografia făcută cu telefonul.

Ai pregătit un desert de care ești mândru? Pune-l pe masă și fotografiază-l. Ai scos din cuptor o tavă de lasagna? Arată-mi lasagna făcută de tine și pusă-n farfurie. Ai făcut o ciorbă de ardei umpluți? Fotografiază bildu’ înainte să-l trimiți la masă.

Nu trebuie să ai obiectiv de 50 mm, lumini de studio și un fotograf care vorbește despre profunzimea câmpului în timp ce tu te gândești dacă mai ai suficientă maioneză în bucătărie. Ai nevoie de preparat și de un telefon.

Sigur, s-ar putea ca prima fotografie să iasă prost. Poate ai prea multă lumină, poate ai fotografiat farfuria dintr-un unghi dubios sau poate ai prins în cadru și jumătate din sticla de ulei. Se mai întâmplă. Mai faci una. Iar dacă nici a doua nu iese, mai faci una. Nu te amendează nimeni pentru că ai fotografiat de patru ori o porție de papanași.

Prefer o fotografie făcută prost, dar cu mâncarea ta reală, decât o imagine perfectă cu o mâncare care există doar în calculatorul cuiva!

Din partea mea poți fotografia și cu interfonul de la scară. Mai bine să îmi prezinți o imagine proastă din punct de vedere tehnic, dar cu preparatul tău real, decât una superbă, dar cu ceva ce nu o să primesc în vecii vecilor la tine-n local

Ce încredere să am într-o farfurie care nu există?

Să zicem că intru pe pagina unui restaurant și văd o fotografie cu o friptură perfect rumenită, un piure fin și un sos care arată de parcă a fost turnat de un înger cu diplomă de bucătar. Arată extraordinar.

Gourmet Steak with Mash and Glazed Carrots - imagine generată cu A.I.

Doar că imaginea este generată cu A.I. și nu reprezintă un preparat real din restaurant.

Bun. Și eu ce ar trebui să înțeleg de aici? Că bucătarul gătește bine? Că ingredientele sunt de calitate? Că porția arată așa? Că preparatul respectiv există în meniu?

Nu pot înțelege nimic din toate astea. Pot doar, în cel mai bun caz, să admir o imagine frumoasă, care nu-mi oferă nicio informație concretă despre ceea ce aș putea primi dacă aș veni la tine.

Nu-mi vinde o fantezie

Știu că toată lumea spune că TREBUIE să fii pe rețelele sociale… dar nu trebuie să ai cont pe toate. Decât cu poze generate de ChatGPT și postate pe Instagram / Facebook, mai bine să nu ai cont pe Facebook / Instagram (de TikTok nici nu mai zic, că acolo deja vorbim de bugete mult mai mari pentru conținut). Un bistro fără Instagram e un bistro. Un local cu Instagram fals e un local care minte din prima.

Serios, avem atâtea exemple din Grecia, Italia, Spania care ne demonstrează că e suficient să ai un cont de Google My Business și, eventual, un website pentru ca oamenii să știe unde să vină și ce-i așteaptă.

Dacă tot insiști să ai un cont Social Media, uite câteva idei care nu necesită buget lunar:

  • Fă o poză cu farfuria, la lumină naturală, cu telefonul. Atât.
  • Bucătarul sau ospătarul cu mâncarea în mână. Oamenii vor să vadă oameni.
  • Meniul scris simplu, cu prețuri reale. Prin București este un local care face valuri pentru că scrie meniul de mână într-un caiet.
  • Un profil de Google Maps cu program și informații actualizate la zi. Inclusiv meniul îl poți fotografia și urca.
  • Nu trebuie să postezi zilnic. Mai pune un Story din când în când și aia e.

Mâncarea are o particularitate interesantă: nu trebuie să fie perfectă ca să fie bună. Un desert poate să aibă o formă ușor imperfectă. O felie de tort poate să nu aibă toate straturile aliniate milimetric. O porție de paste poate să nu arate ca într-o reclamă italiană filmată în slow motion. Și totuși, toate astea pot fi extraordinare.

Nu spun că o fotografie realizată de un stilist culinar nu mă atrage. Spun că una generată cu A.I. îmi provoacă sentimente negative și aceste trăiri se resfrâng asupra localui tău. O fotografie cu un preparat care arată bine, dar nu exagerat de bine, mă face să mă întreb cum a fost făcut, ce ingrediente are și ce gust o avea.

Îmi place să văd personalitatea bucătarului în farfurie. Să descopăr o combinație neașteptată, o interpretare proprie a unui preparat cunoscut sau un desert pe care nu l-am mai întâlnit în altă parte. Asta înseamnă, pentru mine, să descopăr un local.

Dacă ai inventat o rețetă, vreau să văd rețeta ta. Dacă ai reinterpretat un preparat tradițional, vreau să văd interpretarea ta. Dacă ai o cofetărie și faci un tort cu care te mândrești, vreau să văd tortul pe care îl faci tu. Chiar dacă este o fotografie cu ”zgomot”.

Nu unul inventat de un program care a înțeles din instrucțiuni că vreau ceva spectaculos. Nu mă interesează cum ar putea să arate mâncarea ta într-o lume perfectă. Mă interesează cum arată în realitate.


Și toate astea vin din partea mea, a gurmandului care dă cu ciocănelul la The Dwarfs, poate nu chiar agenție, dar în lipsa unui cuvânt mai bun o să-i spun agenție de Social Media.


Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previous Post

Dincolo de dulce la La Cuptor Sibiu: Când ciocolata părăsește desertul

Related Posts

Password protected

deci cum plm sa iti pui parola la mail ALBASTRU … asa cu caps … cum sa sustii ca parola ta ii buna, ii impenetrabila … io inteleg ca nu are nici o legatura cu tine … inteleg ca numele tau nu e Cacat Albastru Ion, inteleg ca nici pe prietena ta nu o cheama Cacat Albastru Ioana, inteleg chiar ca iti place rosu’ … serios … dar totusi … ALBASTRU?
citește mai mult