A ajuns Cristian Gog in Cluj… si s-a intalnit cu nepotu’.
Printre altele nepotu e mare, mare fan de-a lui Gog…
Va puteti imagina cum s-a laudat la gradinita ca el il cunoaste pe Gog, ca el are o lingura de la Gog, ca Gog e prietenul lui… lucruri normale, nu zic nu!
No’, dupa cum va spuneam s-a intalnit cu el, dupa cateva discutii de viata dintre care amintesc: ce o sa faci cu banii castigati, cum te simti, io zic sa-ti cumperi o masina, si alte asemenea sfaturi, chiar inainte sa plece in dormitor, se intoarce catre el, si cu o mutra grava, ii spune:
– Auzi, eu m-am gandit, cred ca ar trebui sa vii intr-o zi sa ma duci la gradinita!
Ma, voi va dati seama ca nepotu’, care nu are nici sapte ani, o surprins intr-o singura fraza, filosofia de viata a noastra… a oamenilor mari?
Serios, cine nu are vrea sa mearga la “locul de munca” cu Gogu’ lui? Cine?
Daca e cu lista, eu am vreo cateva colege (a se citi toate!) care ar fi putin fericite (a se citi extrem de!) sa il cunoasca (a se citi fiecare ce vrea!). Te rog sa ma notezi 🙂