De la TIFF și Jazz in the Park la Electric Castle și UNTOLD: cum au ajuns câteva zile de festival să influențeze turismul, HoReCa, transportul, comerțul și imaginea unui întreg oraș
Vine luna iunie și Clujul își schimbă radical ritmul. Studenții își termină sesiunea și pleacă spre casă, dar orașul nu se golește nici pe departe – din contră. Aeroportul devine neîncăpător, aplicațiile de ride-sharing afișează timpi și costuri mai mari, iar terasele din centru încep să fie profitabile.
- Miza: Festivalurile nu înseamnă doar muzică și filme, ci un motor economic care aduce bani noi în Cluj și consolidează brandul orașului pe plan internațional.
- Ecosistemul: TIFF, Electric Castle, Jazz in the Park și UNTOLD adună aproape 900.000 de participanți și se completează strategic pe tot parcursul verii.
- Cifrele: Doar UNTOLD generează un impact economic estimat la peste 120 de milioane de euro, din care aproximativ 80% rămân direct în comunitatea locală.
- Cine câștigă: De la hoteluri, restaurante, taxiuri și retail, până la sute de furnizori ”invizibili” din logistică, securitate, IT și producție tehnică.
- Turismul: Clujul are cea mai mare piață regională de închirieri pe termen scurt din țară, iar lunile iulie și august sunt vârful absolut de ocupare și încasări.
- Compensația: Chiar dacă aduc aglomerație, zgomot și chirii speculative, festivalurile lasă în urmă taxe la buget, locuri de muncă și promovare globală.
Pentru mulți clujeni, e semnalul clasic că urmează câteva luni de aglomerație și trafic dat peste cap. Pentru economia locală însă, e perioada în care se fac banii pentru restul anului… sau, ca să nu fiu chiar rău cu consumatorul local de HoReCa, se fac banii care să acopere lunile proaste de peste an.
Indiferent dacă iubim sau detestăm festivalurile, ele au devenit parte din identitatea Clujului. Astăzi este greu să vorbești despre oraș fără să vorbești și despre TIFF, Jazz in the Park, Electric Castle sau UNTOLD.
Știai că…?
Cluj-Napoca are cea mai mare piață regională de închirieri pe termen scurt din România (după București), cu peste 1.300 de proprietăți listate și un grad mediu anual de ocupare de 57,7%. Vârfurile absolute de încasări au loc fix în lunile iulie și august, fiind impulsionate direct de marile festivaluri.
Sursă: Raportul Crosspoint Real Estate – Romanian Hotel Market
Dar hai să fim sinceri și să privim dincolo de scenele spectaculoase, lasere și luminile de mii de wați. Ce înseamnă, de fapt, un festival pentru un oraș?
Nu vorbim doar despre bilete vândute sau line-up-uri de artiști. Când un turist vine la Cluj pentru 3-4 zile, el aduce bani noi în comunitate: plătește cazare, mănâncă la restaurantele locale, își ia cafea de la cafeneaua de specialitate din colț și ia taxiul.
Banii aceștia nu circulau deja prin Cluj; ei sunt infuzați direct din alte județe și chiar din afara țării, punând în mișcare o întreagă rețea de afaceri locale.
Clujul nu are un singur festival norocos, ci un întreg ecosistem care acoperă practic toată vara:
Cei patru piloni ai verii clujene: TIFF, Electric Castle, Jazz in the Park și UNTOLD
1. TIFF – Festivalul care deschide sezonul și atrage turismul cultural
Nu e doar despre proiecții de film, ci despre poziționarea Clujului în industria cinematografică internațională. Peste 130.000 de participanți și 1.000 de invitați din industria filmului mondial ajung în iunie la Cluj. Acești oameni nu stau la cort; aleg hotelurile, cinează la restaurante fine și folosesc spațiile culturale din tot orașul.
Știai că…?
TIFF nu se limitează la cinematografele clasice: folosește piețe publice, curți interioare și muzee, distribuind activitatea economică în mai multe cartiere ale municipiului. La ediția aniversară TIFF.25 s-au înregistrat peste 100 de evenimente sold-out.
Sursă: Comunicat Oficial TIFF.25
2. Electric Castle – Cum extinzi beneficiile economice în toată zona metropolitană
Electric Castle arată cum poți pune o comună (Bonțida) pe harta Europei, în timp ce umpli hotelurile din Cluj-Napoca. Cu peste 262.000 de participanți, EC generează un flux zilnic continuu între Cluj și Bonțida care alimentează companiile de transport, benzinăriile și spațiile de cazare din întreaga zonă metropolitană.
Știai că…?
Deși festivalul are loc la Castelul Bánffy, o mare parte dintre participanți aleg să se cazeze în Cluj-Napoca, generând un consum uriaș pentru rețelele de transport feroviar, autocare și servicii de ride-sharing.
Sursă: Electric Castle Official
3. Jazz in the Park – Dovada că valoarea bate cantitatea
Cu peste 20.000 de participanți, Jazz in the Park nu caută să adune mulțimi uriașe, ci pune accent pe calitatea experienței. Publicul de jazz consumă servicii locale, explorează oferta gastronomică și lasă un plus de valoare considerabil pe cap de vizitator
Știai că…?
Jazz in the Park demonstrează că impactul economic nu depinde doar de numărul total de bilete, ci și de profilul participantului, care își prelungește frecvent șederea în oraș pentru turism urban și gastronomie.
Sursă: Comunicat Jazz in the Park
4. UNTOLD – Uriașul de 120 de milioane de euro
Cu peste 470.000 de participanți din peste 150 de țări, UNTOLD este cel mai puternic accelerator economic al Clujului. Estimările arată că o singură ediție infuzează peste 120 de milioane de euro în economia regională.
Știai că…?
Aproximativ 80% din valoarea economică generată de UNTOLD rămâne direct în comunitatea locală, prin contracte cu firme clujene, salarii și taxe. Doar echipa tehnică și de organizare generează anual 12.000 de nopți de cazare înainte de deschiderea porților festivalului!
Sursă: Transilvania Business – Impact UNTOLD
Meniul complet al festivalurilor clujene:
| Festival | Participanți | Profil public | Beneficiu economic principal |
|---|---|---|---|
| TIFF | 130.000+ | Cinefili, profesioniști din industrie, jurnaliști | HoReCa, spații culturale, turism de nișă |
| Electric Castle | ~262.000 | Tineri, public național și internațional | Transport, cazări, dezvoltare metropolitană |
| Jazz in the Park | 20.000+ | Public urban, familii, pasionați de muzică | Consum local, gastronomie, servicii urbane |
| UNTOLD | 470.000+ | Turiști internaționali, public masiv | Infuzie masivă de capital, retail, branding global |
Circuitul banilor în natură: Cum funcționează efectul multiplicator
Adevărata valoare economică a unui festival nu se oprește în momentul în care participantul își cumpără biletul sau plătește nota la restaurant. Economiștii numesc acest fenomen efect multiplicator: fiecare leu cheltuit continuă să circule prin economie și produce noi venituri (acesta este motivul pentru care sunt adeptul eat local, made local, do local business).
Să luăm exemplul simplu al unui turist venit din Germania pentru patru zile:
- Plătește cazarea la un hotel sau apartament în regim hotelier.
- Proprietarul folosește banii pentru a plăti salariul recepționerului, firma de curățenie și spălătoria locală.
- Recepționerul ia masa la un restaurant.
- Restaurantul își achită furnizorii, plus taxele.
Ați înțeles că am simplificat maxim această ecuație.
Știai că…?
Beneficiarii invizibili ai festivalurilor sunt sutele de companii locale din culise: firme de securitate, sonorizare, scenotehnică, curățenie, furnizori de energie, IT, servicii medicale și logistică. Fără ele, niciun eveniment de masă nu ar putea avea loc.
Sursă: Conceptele economice privind turismul de evenimente – UN Tourism (UNWTO)
& OECD
Cealaltă parte a medaliei: Trafic, zgomot și chirii ”de UNTOLD”
Nu putem fi ipocriți: un oraș invadat de sute de mii de vizitatori vine la pachet și cu bătăi de cap pentru locuitori:
- Trafic și aglomerație: Străzi din centru blocate, trasee de autobuz deviate și aglomerație în mijloacele de transport.
- Zgomot: Basul concertelor care răsună noaptea în tot orașul.
- Prețuri speculative: Chiriile pe termen scurt care sar în aer în iulie și august.
Totuși, privind lucrurile pragmatic, aceste inconveniente temporare sunt prețul plătit pentru beneficii pe termen lung: mii de locuri de muncă sezoniere, contracte pentru companiile locale și încasări consistente la bugetul public din care pot fi finanțate investiții urbane.
Oricum, discuția asta e lungă și nu se rezumă doar la perspectiva pragmatică.
Știai că…?
Cercetările academice demonstrează că efectul de ”ambasador de brand” generat de festivaluri îi determină pe mulți turiști străini să revină ulterior la Cluj ca studenți, antreprenori sau turiști clasici.
Sursă: Studiu Academic ASE București – BASIQ Journal
Merită sau nu balamucul?
Când privim un festival, e ușor să vedem doar artificiile și scena. În spatele lor însă se află un motor economic în toată regularea: hoteluri pline, restaurante care lucrează la capacitate maximă, transportatori în mișcare și mii de oameni plătiți pentru munca lor.
Cluj-Napoca a reușit performanța rară în Europa de Est de a transforma cultura și divertismentul într-un avantaj economic competitiv. Festivalurile nu schimba doar agenda orașului pentru câteva weekenduri de vară, ci îi construiesc reputația, economia și atractivitatea pentru anii ce vin.
Ca să răspundem la această întrebare, cred că ar trebui să facem ce au făcut cei din Thessaloniki când au câștigat titlul de Capitala Cultural Europeană: au înființat o comisie care să urmărească impactul financiar pe termen lung, nu doar în anul evenimentului… ei au ajuns la concluzia că la 7 ani după, municipalitatea câștiga 2 EURO la 1 EURO investit (în anul evenimentului a câștigat 13 EURO, iar în timp acest câștig s-a diminuat, dar niciodată nu s-a pierdut).
Și cumva, după ce avem aceste cifre reale (ANAF-ul este digital, CTP-ul este digital, primăria Cluj e digitală) putem să facem niște grafice și să punem pe masă realități economice și sociale pe care să le discutăm în cadul unei întâlniri a societății civile împreună cu oficialitățile.
