Mai mult decât networking: Cum se transformă inițiativele private în oxigen pentru cultura clujeană independentă

Clujul are această faimă – justificată, de altfel – de hub cultural major. Ne mândrim cu festivaluri gigant, cu evenimente care umplu stadioane și săli de teatru mari, finanțate generos din bugete publice și sponsorizări masive. Însă dincolo de această vitrină strălucitoare, există un întreg ecosistem de proiecte culturale independente, aflate la început de drum, care își duc existența de la o lună la alta și pentru care supraviețuirea este o luptă zilnică.

În acest context, dincolo de discursurile oficiale despre Clujul cultural, mi se pare important să ne uităm la inițiativele venite dinspre comunitate, dinspre societatea civilă și mediul privat, care aleg să sprijine direct aceste fire de iarbă.

Săptămâna trecută, comunitatea Connection Society – un grup care reunește femei active în viața profesională și socială a orașului – a marcat trei ani de existență printr-o gală aniversară numită Life as a Work of Art – The Seven Forms of Becoming, organizată la Hillhouse Pool & Lounge.

Dincolo de caracterul festiv, specific unei aniversări, m-a interesat componenta pragmatică și civică a evenimentului: cei 120 de invitați au reușit să strângă, prin licitații și donații, suma de aproximativ 28.500 de lei.

Nu vorbim despre bugete de milioane de euro, ci despre o sumă concretă, strânsă într-o singură seară, care va ajunge direct acolo unde este cea mai mare nevoie. Banii vor fi împărțiți către două proiecte locale aflate la început de drum: 60% merge către Festivalul Internațional de Teatru Transilvania (un proiect patronat de actrița Elena Ivanca) și 40% către We are Classics, inițiativa violoncelistului Vlad Câmpean.

De ce salut un astfel de demers? Pentru că arată o maturizare a publicului clujean. Oamenii aceștia nu s-au adunat doar pentru a ciocni un pahar și a face networking, ci au înțeles că o comunitate puternică își asumă și rolul de mecena pentru cultura mică, cea care nu ajunge mereu pe primele pagini, dar care formează spiritul orașului.

Ramona Smereciuc, fondatoarea Connection Society, a punctat foarte bine acest lucru în discursul ei, subliniând importanța acestor micro-comunități:

Vă mulțumesc, emoționată, tuturor celor care ați ales să pășiți alături de o visătoare care se încăpățânează să cultive pofta pentru solidaritate, drumul de la idee la succes și curajul de a rămâne noi înșine într-o lume care se străduiește să ne demonstreze mereu că nu suntem suficient.

Poate nu avem puterea de a schimba lumea, dar putem schimba lumile mai mici în care trăim, și asta este extrem de valoros. Oricât ne-am amăgi, lumea nu poate fi un loc mai bun fără cultură, fără arte.

Acesta este motivul pentru care am ales să susținem două proiecte la început de drum din zona culturală.

Tot ea a adăugat o reflecție asupra ritmului în care trăim, o realitate pe care mulți dintre noi o resimțim în Clujul de zi cu zi:

Simt că acum spiritul nostru are nevoie de bine. Poate în ultimul timp ne adresăm prea mult corpurilor noastre epuizate, în timp ce spiritul rămâne undeva uitat sub mormanul de sarcini zilnice.

Într-un oraș în care se întâmplă enorm de multe lucruri și într-o lume guvernată de viteză, faptul că Connection Society a reușit să strângă 120 de persoane într-o gală care a susținut două proiecte culturale îmi dă încredere că încă există oameni miraculoși și întâlniri tămăduitoare.

Evenimentul în sine a fost gândit în jurul celor șapte arte ca simboluri ale devenirii personale, reunind momente susținute de nume cunoscute local și național, precum scriitoarea Ruxandra Cesereanu (președinta PEN România), Adriana Mocan, Cristi Predună, actrița Elena Ivanca, muzicianul Vlad Câmpean și pictorița Anca Jitariu Gliga.

Nu este prima dată când această comunitate se implică în zona socială și culturală clujeană. În trecut, au mai susținut proiecte precum Vertical Freedom sau campania NUAȘA (de conștientizare și prevenire a violenței domestice, inițiată de 4Moms.ro). Faptul că există o continuitate arată că nu avem de-a face cu un simplu exercițiu de imagine sau de PR, ci cu o strategie asumată de implicare în comunitate.

O scurtă concluzie: Suma strânsă nu va rezolva toate problemele culturii independente din Cluj. Nici nu acesta este scopul. Dar un astfel de eveniment dă un semnal important: statul și autoritățile locale nu pot (și uneori nu știu cum) să acopere toate nișele culturale.

Este datoria noastră, a celor care trăim în acest oraș, să ne sprijinim reciproc artiștii și inițiativele locale. Iar când 120 de oameni decid să pună mână de la mână pentru teatru și muzică clasică, e un semn că direcția e cea bună.

Mai avem nevoie de astfel de gesturi de normalitate civică.


Partenerii ediției: 

Hill House Pool & Lounge, Global Design, L’Espace de beauté,  Botaniq ,La Vie en Rose & KA Events, Paul Mitchell, Kultho, Agenția Wolf, Mionetto, Lady Caviar, Decor color, Anca Jitariu Studio, Pensiunea Flori de Tei, The Inner, Affectum, Celest,  Andrada Neagu Caligraf, V Max.

Despre Connection Society

Connection Society este o comunitate – curator fondată în 2023 la Cluj-Napoca, care reunește peste 60 de femei active în viața profesională, culturală și socială a orașului, în jurul unei convingeri comune: impactul real se construiește prin prezență, cultură susținută și curaj.


Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previous Post

Managerii trec, viziunea rămâne. Opera Aperta 10 scoate Clujul în stradă (și pe pista de avioane)

Next Post

Juriul TIFF.25: Cine sunt profesioniștii care decid trofeele în 2026?

Related Posts

Hai sa hulim Romania!

Sa zicem ca ii tara de cacat, ca ii pacat ca’i locuita, ca’i plina de cocalari, ca sistemu’ sanitar ii varza, ca invatamantu’ e la pamant, ca guvernantii ne fura, ca nu avem drumuri, ca statul ne jecmaneste si pe noi si pe SRL’uri, ca asa numa’ romanii po’ sa faca, ca suntem nespalati, ca nu stim sa ne comportam cu turistii, ca furam, ca ne e rusine cand iesim in lume cu nationalitatea noastra, ca vecinii is de cacat, ca nu avem bun simt, ca nu se lucreaza, ca nu suntem fericiti, ca nu stim decat sa facem gratare, ca lasam mizerie dupa noi, ca dam in cap pentru un leu, ca ne dam banii pe masini scumpe, ca ne cumparam case, ca suntem pe interese, ca ne place can’canu’ …
citește mai mult