Profit si eu de ocazia aceasta unica pe care mi-a dat-o Dan, sa scriu exact ce-mi trece prin cap. Mi-a dat acces la blogul lui cu atata incredere incat acum imi permit sa zic orice nazbatie doresc 😀
Nu am scris niciodata pe blogul meu articole despre pornografie piscicola, poate ca acesta ar fi un moment bun 😉
Glumeam 🙂
Am observat inca din copilarie ca, in ciuda aparentelor de simplitate si banalitate, o omleta se poate face in nenumarate feluri:
– simpla, simpla batuta sau simpla pur si simplu puse ouale direct in tigaie si apoi amestecate
– cu slanina, sunca (jambon pentru cei din regat :P) si carnati sau doar cu unul din aceste ingrediente
– cu legume
– cu branza
– cu branza, legume si carnoasele grase mai sus mentionate
– cu ceapa (e singura omleta care nu-mi place, nu din cauza gustului, ci din cauza unei amintiri neplacute din copilarie 😐 )
– presarata cu boia deasupra sau nu
– circa 134 de diverse combinatii ale celor de mai sus si/sau ale celor neprezentate pana acum
Revenind la oaiele noastre, te-ai intrebat vreodata in cate feluri iti poti cauta un job?
– aplici la anunturi in ziare
– site-uri de recrutare
– Social Media (oh da, sunt din ce in ce mai multe cazuri 😉 )
– mers direct la companii cu CV-ul in mana
– networking profesional (participare la evenimente, socializare etc)
– PCR (clasic: pile, cunostinte sau relatii)
– mita, spaga, caltabosi etc
– apartenenta/simpatia politica (nu radeti, este f real, priviti doar in administratia publica ce multe posturi sunt alocate pe criterii politice, rareori contand competenta reala)
Or mai fi si altele, nu-mi vin acum in minte, poate ma ajutati voi cu idei 😉
Eu am folosit toate metodele de mai sus, in afara de ultimele trei (nu dintr-o exacerbata moralitate, ci probabil pentru ca nu am avut nevoie si nu mi s-a oferit ocazia; iar cu treaba politica m-a chiar tentat intr-o vreme, dar ma bucur ca am stat deoparte, astfel am reusit sa-mi demonstrez ca se poate si altfel!)
Si prin toate metodele pe care le-am folosit am reusit sa obtin fie un job, fie diverse contracte sau colaborari avantajoase, participarea in diverse proiecte etc.
Nu spun ca nu se poate si prin pile, spaga sau politic. Din contra, as fi complet rupt de realitate daca as nega evidenta acestor practici (nici nu e nevoie de vreun studiu de caz, toti cunoastem exemple de incompetente mai mult sau mai putin publice care evident nu pe baza de profesionalism au ajuns unde au ajuns).
Dar ce vreau sa subliniez este ca daca unii (multi), lipsiti de coloana vertebrala, slabi si imorali sau pur si simplu disperati si dornici sa aleaga calea usoara au reusit sa acceada prin aceste metode reprobabile (dar discutabile, nu e usor sa condamni), nu m-a impiedicat pe mine sa-mi urmez calea si sa obtin ceea ce urmaream: un job, un contract favorabil, un proiect etc.
La fel cum faptul ca unora le place omleta cu ceapa nu m-a impiedicat niciodata sa ma bucur din plin de o omleta cu branza, nebatuta inainte, asa cum imi facea bunica 😀
Succes 🙂
Mai … eu cred ca dupa cit de frumos ai descris tu treaba cu omleta chiar articolul asta este o aplicatie pentru un job de bucatar! 🙂
cu tot cu coaja ai incercat?
@coolnewz
ar merge si un post de bucatar, numai sa fie bine platit (si nu la calorii ma refer 😀 )
@Anticalofilul
nu, merci, stau bine cu calciul :))
Omleta cu cascaval.
Frumos articolul, Ştefan. Foarte tare (şi originală) comparaţia cu omleta!
multumesc, Florin 🙂
da din oole proprii nu? 😀
deci, PCR nu este chiar condamnabila partea cu CR. In multe corporatii chiar este folosit din plin
nu stiu, animaloo, ai incercat? sunt gustoase? 😀 :))))))
hehe
Dar, daca tot ai comparat munca cu oole, nu puteam sa nu te intreb “cum facem cand muncim pentru noi”. stiu e mai neplacut ca nu poti sa iti injuri sefu 😀
Ce să spun, omleta e uşor de făcut, dar dacă nu vreau să mănânc omletă şi vreau altceva? Care este mult mai complex? Dacă am nevoie de 2 ore şi jumătate sau 3 ca să gătesc ceea ce vreau?
Acolo cum stă treaba?
Ceea ce descrii tu este foarte simplu..şi atât.
E interesant dar mai scoate din smile-uri. In general e neprofesionalist si pe layout-ul asta arata si mai si.
@Ovidiu U
da, cred ca uneori exagerez cu smiley-urile, merci 🙂
@jorjette
asta e si ideea: sa nu complicam lucrurile simple 😉