fbpx

Prietenia… Supraevaluata

M-am trezit. Afara era un soare insuportabil, pic de nor nu vedeam pe cer. Era o liniste deplina. Camera in care ma aflam imi era necunoscuta. Incepuse sa ma cuprinda panica, nu intelegeam ce se intampla, unde ma aflu.

Totusi, pe un scaun din camera sa afla un lighian cu apa, un prosop si un sapun. Le folosesc, ma imbrac cu hainele care imi erau aruncate pe o masa si ies afara.

Afara ies direct intr-o strada neasfaltata, plina de noroi. Soarele ardea puternic. Nimeni in jur… Cu toate ca simteam cum o pereche de ochi ma urmareste. Nu reusesc sa-i vad.

Fac un pas, fac al doi-lea, fac al trei-lea. Nimic.

Ma uit, ingrijorat in spatele meu, cu teama incep sa cercetz in stanga, in dreapta, in sus, in jos… NIMIC! CEVA MA URMARESTE, SIMT!

Cumva, am realizat ca m-am trezit intr-o era gresita. Nu e prima data!


Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previous Post

Daca o iubesti…

Next Post

Hai in piata lui Matache!

Related Posts

Erou sau super-erou?

Sigur ati observat, ca de ceva vreme, se marseaza pe ideea ca sa facilucruri marete, sa te desprinzi de pulime, sa iti iei inima’n dinti, si sa te apuci sa faci ce ti’ai dorit de o viata … aproape la orice conferinta, aproape orcine ia cuvantu’ iti spune sa iti indeplinesti visu’. Indiferent daca vorbitoru’ a fost un familist convins, cu rate la banca, o slujba bine platita in cadru’ multinationalelor, el o sa iti spuna ca s’o trezit intr’o zi, si s’o dat seama ca ceea ce facea nu il satisfacea, asa ca s’o bagat picioarele in tot si toate, si s’o apucat de cautat comori pe dealuri … Sau, poate ca o boala l’o trezit la realitate … si’o dat seama ca viata’i scurta, asa ca s’o luat rucsacu’n spate si s’o apucat de mers prin diferite tari. Se intampla, ca pur si implu’ o primit o mostenire, poate o barca, si vrea sa implineasca un vis din mos stramosi …
citește mai mult