Pornesc de la principiul conform căruia orașul este al nostru, al oamenilor și nu al autoturismelor, utilajelor sau mașinilor de orice fel.
Sincer vă spun că am așteptat cu nerăbdare weekend-ul 14 – 16 iunie, pentru că atunci a avut loc cea de-a 3 ediție a, poate e mult spus, festivalului Strada Potaissa – Piața cu Flori.
Strada Potaissa, cred, e cel mai bun exemplu de bune practici. Și nu mă refer din partea oficialităților (aici e o discuție mai lungă pe care am s-o deschid mai jos și probabil o voi detalia într-un articol separat), ci mă refer la comunitate.
Afacerile de pe stradă au înțeles importanța unui astfel de eveniment și s-au alăturat și ele proiectului. E drept că mai timid anul acesta, dar, sper eu, ca începând cu următoarea ediție să se implice și mai mult.
Sincer vă spun că un astfel de eveniment este fix de ce ai nevoie ca să revitalizezi o stradă, o zonă, un cartier al orașului. Se începe frumos cu o stradă și apoi se exitinde, în ritm ardelenesc sau nu, către întreg orașul.
Acesta este genul de proiect prin care se crește calitatea vieții într-un oraș, pentru că atinge câteva componente importante:
- ecologice (da, timp de 3 zile se aduc plante într-un loc unde în mod normal sunt doar pietre și betoane)
- psihologice (apropierea și implicarea ”vecinilor” este din ce în ce mai greu de atins, din păcate, în zilele noastre – Potaissa a reușit cu brio acest lucru)
- economice (nu știu, procentual, cu câta au vândut mai mult afacerile din zonă, dar știu cât am ”investit” eu, ca să nu mai zic de banii rulați pe amenajare și servicii conexe: pază, spectacole la scenă, promovare)
- creșterea vizibilității orașului
- etc
Cât timp am stat pe Potaissa, și am stat, pentru că ne-am simțit extrem de bine, încontinuu m-am gândit: Cât de fain ar fi ca municipalitatea (sau chiar comunitatea) să-i contacteze pe organizatori (Daisler Asociația) și să-i invite să implementeze conceptul Strada Potaissa și pe strada lor.
Cred cu tărie că pentru a ajunge un oraș turistic în adevăratul sens al cuvântului, trebuie să ne dezvoltăm și zonele din cartier. Iar cel mai bun, simplu, la îndemână și frumos drum pe care ar putea să-l urmeze Clujlul (și nu numai, sunt convins că Asociația Daisler este deschisă pentru colaborări și în afara orașului… până la urmă ne dorim o țară frumoasă, educată, civilizată) este fix acesta: implementarea în cât mai multe zone din Cluj a proiectului Strada Potaissa – Piața cu Flori. Poate chiar extins la fiecare weekend din lunile de vară, în primă fază.
Strada Potaissa nu este doar despre reamenajarea unui spațiu urban, este despre reactivarea acestuia. Iar această reactivare s-a făcut inclusiv prin organizarea unei mese ”comunale”, unde, practic, fiecare ”vecin” a venit cu mâncare de acasă și a împărțit-o cu celălalt.
Prin ”vecin” înțeleg tot orașul. Pentru că asta e, cel puțin din punctul meu de vedere, cel mai mare minus pe care îl are un oraș: oamenii nu mai sunt așa apropiați unii de ceilalți. Dar mâncarea unește!
