STATÓRNIC, -Ă, statornici, -ce, adj. 1. (Despre oameni și manifestările lor) Care se schimbă foarte greu (în opinii, convingeri, sentimente etc.); ferm, constant, hotărât; neclintit. ♦ P. gener. Care este mereu la fel, care nu se schimbă; invariabil; definitiv. ♦ Care nu încetează; durabil, permanent, continuu, neîntrerupt. 2. (Despre așezări omenești, despre populații etc.) Care nu-și schimbă locul; stabil, fix; temeinic, consolidat. – Din stat3 (după datornic etc.).
Cred ca Pilu
merita sa fie introdus in dex… ca exemplu la cuvantul sus amintit!
De 10 zile iese in fata primeriei din Baia de Aries… indiferent de vreme… chiar daca e singur… indiferent de orice vrei tu si protesteaza!
Un om hotarat care stie ce vrea. Bravo lui… il incurajez.