Ne plangem de rutina de zi cu zi, ne enerveaza monotonia, obisnuinta e inamicul nostru numarul unu.
Dar ce te faci cand:
- Mergi la munca si ti se raspunde la salut… chiar daca nu apuci sa saluti
- Vecinii iti stiu fiecare miscare si te anunta inainte sa faci un chef, ca o sa cheme politia?
- Sotia / iubita te felicita, inainte sa apuci tu sa te lauzi?
- Parintii te suna sa te consoleze inainte sa apuci tu sa le spui ca ai facut-o de oaie?
- Politia iti da amenda, inainte sa treci pe rosu la semafor?
- Agentii de la call center nici macar nu te mai suna sa faca chestionare cu tine?
- Apa de la toaleta se trage singura, inainte sa apuci sa te ridici de pe buda?
- … ?
Dostoievski spunea odată că lumea asta se va sfârşi într-un mare căscat de plictiseală. Dar nu cred că-şi imaginase, pe atunci, că omul nou va fi atât de previzibil, încât, fără ca cineva să facă un efort prea mare, i-ar desena oricând un algoritm al plictiselii.
Uite ma, felie din pizza aia ce mi-a ramas mie in gat.