fbpx

Bivolu’

Anul I de facultate, proaspat boboc, venit in camin cu vise si sperante, impretenit cu tot felu’ de vedete locale … intr-un final fac cunostiinta si cu bivolu’ (nu ii stiu numele si/sau prenumele). Prima intalnire a avut loc in semestrul 2, la un chef, de la parteru’ caminului III Observator Cluj (eu eram cazat la etajul IV), era muci de beat, si vorbea fara nici o problema, nu se clatina … daca nu as fi stiut ca nu dormise de 2 nopti, ca o tinu-se in-truna betie, as fi zis ca (cel mult) e putin obosit … doar ca acesta, nu se juca, nu consuma bere … bautura preferata era horinca de Maramu, sau tuica de Salciua (cunoscatorii stiu de ce vorbesc).

butoi de tuica

Vreau sa va spun, ca baiatu’ asta si-a trait studentia in adevaratu’ sens a cuvantului … nu imi amintesc de nici o secunda cu el treaz, si acum imi este intiparita imaginea cu el, la fumoar, statea pe “rondou’ de flori”, razamat cu spatele de perete, cu mana dreapta atarnad de greutatea unei sticle de juma de kil, avand mai putin de sfert tuica in ea, si in mana stanga tigara aprinsa, si fumata pana in filtru. Asta e imaginea lui, il gaseam acolo in orice ora din zi sau din noapte, intr-o stare de semiamorteala, si totusi capabil sa poarte o discutie cu tine … in ceea ce priveste scoala, nu imi dau seama cand anume avea timp sa invete, dar cert e, ca era bursier, si totodata (el fiind mai mare ca si mine) era si consilieru’ pe materie de abordare a profesorilor (imi spunea ce flori sa cumpar la profesoara X, ce ziar sa ii iau la profesorul Y….)

Dupa ce am terminat facultatea, m-am intalnit cu un fost coleg de-a lui de camera, si, cat se poate de natural, am intrebat:

– Ce mai face bivolu’

– Ba, nu o sa iti vina sa crezi … s-a pocait, a cunoscut o fata la nustiu ce intalnire a tinerilor crestini, s-a lasat de fumat, nu mai bea, e un om religios … sau ma rog … a fost, ca se pregateau de nunta, si … a fost calcat de un sofer beat!

– A murit?

– Da ma… a murit … ironia sortii … la doua saptamani, dupa ce a cerut-o pe asta, dupa ce s-a cumintit … a dat ortu’ popi!

Trist … trist va spun! … e cat se poate de trista aceasta intamplare … acum o sa imi spuneti ca daca nu se lasa de baut, murea de nustiu’ ce ciroza, sau mai stie draq de ce cancer la plamini … ei bine, istoria, ne-a demostrat inca odata ca medicina nu e o stiinta exacta, si nu totul e asa cum pare. Asa ca, va spun:

Traiti-va viata cat o aveti, faceti-va toate placerile nebunesti care va trec prin cap … nu lasati pe maine, ca poate pica un avion peste submarinu’ in care va aflati … si incercat sa lasati grija zilei de maine … pe maine … ca nimic nu e mai important decat azi!


11 comments
  1. Kalu,

    Asa-i traieste cat mai MULT atat cat poti … si mi-am mai amintit o faza cu bivolu’: rupsese, la un moment dat, cu dintii trandafiri din fata cantinei pt o oarecare Marie :). Ce sa mai D-zeu sa-l odihneasca!

  2. Da dupa cum zice si Dennis , poti trai si te poti distra si fara sa te imbeti pana cazi jos,dar bravo lui ca a fost ce a fost 🙂
    Si acu’ D-zeu sa-l ierte pentru paharele si sticlele alea in plus 🙁
    .-= Cassy´s last blog ..Voi ce ziceti? =-.

  3. Bun, dar asta nu prea e studentie. In anul I si II am rupt cluburile, am spart usi, am devastat, am umblat numai beti. Si … acum nici nu mai pot pune o picatura de bautura pe buze pentru ca de fapt sufar de cardiopatie ischemica. Sufeream si atunci … dar … oare ce m-a oprit sa nu mai continui? Autoconservarea?
    .-= Ciupanezul´s last blog ..Picături din viaţa mea – 6 =-.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previous Post

Prima vizita la Doli

Next Post

Urasc babele!

Related Posts