Cand zici 2 lei, te gandesti: hai ba ma lasi … ce-i aia doi lei … ii fix pix. Adica serios, ce poti sa faci cu doi lei? NIMIC … esti tentat sa raspunzi!
Ei bine, eu am experimentat o intamplare, care, m-a trezit la realitate … m-a facut sa inteleg (nu ca nu stiam pana acum, dar parca nu ii dadeam asa importanta) ca fiecare leut e important … stiti vorba aia leu cu leu se face suta?
Saptamana ce-o trecut am avut ceva treaba prin anumite institutii de stat, institutii care au program de functionare, si care a lor program de functionare, este pazit cu incrancenare de catre … inconfundabilul portar!
Si, binenteles, ca_ca orice om, imi era obligatoriu sa ajung acolo, inafara orelor de program!
Asa ca, inarmat cu extrem de mult calm, un zambet de reclama la pasta pentru inalbirea dintilor, si 2 (doi) lei marunti, ma indrept spre portar si ii explic ca trebuie sa intru in institutie, sa discut ceva cu icsulescu!
Portaru’, acest Cerber a institutiilor de stat, ma intampina cu o incrancenare demna de Hades, se apropie de mine, si pregatit sa isi demonstreze abilitatiile de conducator a turmei bovinelor, cu ragetu’ animalic in gat, il prind de mana, dau noroc cu el, si cu o miscare de plasator de droguri, ii plasez cei 2 lei impaturati, in palma, si ii spun ca trebuie sa ajung la departamentul ics!
Vreau sa va spun ca incrancenarea se transforma in insasi Afrodita, si cu o voce suava, precum lira lui Orfeu, ii spune, la un inalt functionar, al susnumitei institutii sa ma ia si pe mine cu liftul!
Sa inteleg ca e un fel de mea culpa? Ca ai dat mita???
La un functionar al statului?
Pai asa va invata pe voi primarul?
Wait… 🙂
Morala: intotdeauna sa avem doi lei la noi! :))
Fiecare leu este important in viata pentru ca asa se practica in ziua de astazi.