Pot eu, ca om…

Sa va spun cum m-am simtit in studio la Romanii au Talent, vineri, 20 aprilie 2012, in semifinala cu numarul 3, in care am mers mai mult decat trup si suflet, sa-l sustin pe Cristian Gog?

Pot eu, ca om… sa va spun ca am invatat Bucurestiul (vechi) in mai putin de juma’ de zi, fara sa am un ghid, fiind DECAT (asta necesita cel putin un articol, ca sa nu spun DECAT un articol) pentru prima data in Bucuresti, in viata mea?

Pot eu, ca om… sa va exprim in cateva randuri starile prin care am trecut in momentul in care pe scena de la romanii au talent s-au urcat asa de multe talente, incat sincer va spun, daca oricare dintre ei concurau in orice alta semifinala, mergeau mai departe?

Pot eu, ca om… sa exprim in cuvinte golul din stomac pe care l-am avut in momentul in care Smiley si Pavel Bartos se tot jucau cu plicul in care era trecut numele celor care merg mai departe la finala de la romanii au talent?

Pot eu, ca om… sa va fac pe voi sa simtiti piatra lui Sisif care s-a oprit in varful dealului, in momentul in care Pavel Bartos si-a aruncat privirea asupra plicului care continea numele celor 3 fericiti concurenti care merg mai departe la romanii au talent si primul nume pe care l-a rostit a fost Cristian Gog?

Pot eu… ca om sa fac asta?

Eu zic ca filmarea din studio zice tot… sau cel putin asa cred!