fbpx

Pescaru’

Imi tuie urechiile in momentu’ asta … mama lor de voodoo-zele … in fine, sa trecem peste acest sentiment, ca sa tajungem la miezul problemei.

Ca la orice sfarsit de saptamana, incerc (nu imi iese intotdeauna) sa ies putin din Cluj, sa mai vizitez, impreuna cu buburuza, din minunatiile tarii noastre. Astfel, ca in aceasta Duminica, am fost invitat de catre doi pretini … sa ii numim generic IO si IOIO … la pescuit. Eu, pe principiu:

Doi pescari pe malul apei … primul prindea in nestire pesti … al 2-lea nimic. Se duce ala ce nu prindea langa primu si il intreaba:

– Cum faci de prinzi? Nu ma inveti si pe mine?

– Cum sa nu … iti scoti organu, il bagi in apa si incepi sa fluturi din el.

Zis si facut, scoate pescaru’ nr. 2, il baga, in apa…. si dupa 2 ore… tot nimic. Ii se plange la mentor, si ii spune ca el, mai mult de 3 minute nu o poate flutura… pentru ca i se lungeste…aaa… ustensila

– Pai daca inca iti functioneaza, ce cauti la pescuit????!!!!

… nu sunt pescar …Si avand in vedere ca buburuza a avut examen Duminica de la 9 dimineata, ne-am inteles ca ne intalnim acolo….Pe la ora 10:30 ii sun, sa vad ce si cum … in 2 minute, ma pun la curent cu situatia din teren, si anume, imi spun ca oamenii au luat in serios iesirea la iarba verde, ba mai mult decat atat, au luat propria initiativa, si au inceput sa plaseze ingrasamant natural pe spatiile de langa paturi, corturi, focuri… etc…. asa ca am decis, sa prajim si noi un pastrav, intr-o gradina din Cluj. Ne intalnim, si incep cei doi sa imi povesteasca, cum a fost la pescuit:

Primu’, care a prins pastrav, a fost IO, pe primu’ pastrav prins, l-a constrans cu urmatoarea fraza:

– Te las sa traiesti, dar, trebuie sa eviscerezi pe urmatoarii care o sa ii prindem!

De frica, pastravu’ a acceptat, astfel ca pe cand au ajuns in Cluj, IO si IOIO, aveau in posesia lor sase pastravi frumosi, gata eviscerati plus inca unu viu … ala viu, a fost inca pastrat in viata, impotriva vointei lui, cu unicul motiv meschin, de a:

pastrav pe gratar

pastrav pe gratar

Cica, benzina pana la Tarnita si inapoi, cu o mica oprire in metro pentru a lua o lamaie a costat 40 de lei.

 

Voi sunteti pescari?


11 comments
  1. la cate manele si “ingrasamant natural” era pe malul apei si in apropierea acestea te asteptai sa se eviscereze pastravii din proprie initiativa, …numai sa scape

  2. Ce lamaie e aia la 40 de lei? 🙂 Nu sunt pescar, am fost o data pe dunare si nu am prins nimic, detin o lanseta dar daca ma pui sa ii pun firul s-a terminat!

  3. imi ploua in gura ..ai ce ciuda mi .. inca o data pt a nu stiu cata oara mi-e dor de cluj si de zonele din jurul clujului si de Tarnita si de terasa de la Gilau(nu am mai fost de 2 ani deci nu stiu in ce stadiu mai e) dar sper sa o gasesc ok si sa pot manca un peste bun.

  4. povestea de mai sus e aproape adevarata.
    pe cuvant de preten de pescar….cu o sigura exceptie: nu se termina asa.
    Ultimu pastrav…m-a rugat sa nu ii dau drumu inapoi in tarnitza (asa cum vroiam)…ca s-a saturat de poluarea fonica (‘se stie!) si de aia olfactiva aka fumu’ da mici. A spus (cu lacrimi in ochi) sa il duc in oras…ca se reprofileaza in PESTE pe calea turzii, ca CVul ii permite.

    pe cuvant!

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previous Post

E criza?

Next Post

De asta urasc eu ziua de luni

Related Posts