fbpx

Pana cand?

Ieri, m’o frecat neuronu’ cu o intrebare: hmmmm, ma tot gandesc cine e vinvot: parintele sau copilul …. pana la urma, coptilu’ face ce face pentru ca i se permite, pentru ca asa a fost educat … via Clar, plodu e vinovat, nici nu incape indoiala … doar ca nu e singuru’ vinovat … adica, hai sa ne intelegem, un plod nu o sa faca ceva ce nu o fost invatat sa faca … daca parintii ii permit sa se joace toata ziua cu putulica in nisip, el o sa se hilizeasca la toate fetele ce trec prin groapa lui de noroi … e clar, nu incape indoiala … nici nu se pune problema ca parintii nu au partea lor de vina!

Ieri, m’o frecat neuronu’ cu o intrebare:

hmmmm, ma tot gandesc cine e vinvot: parintele sau copilul …. pana la urma, coptilu’ face ce face pentru ca i se permite, pentru ca asa a fost educat … via

Clar, plodu e vinovat, nici nu incape indoiala … doar ca nu e singuru’ vinovat … adica, hai sa ne intelegem, un plod nu o sa faca ceva ce nu o fost invatat sa faca … daca parintii ii permit sa se joace toata ziua cu putulica in nisip, el o sa se hilizeasca la toate fetele ce trec prin groapa lui de noroi … e clar, nu incape indoiala … nici nu se pune problema ca parintii nu au partea lor de vina!

Doar ca, daca plodu’ avea putin material in el, ar fi facut pasu’, si ar fi depasit conditia … In liceu, am avut un coleg cu o religie ciudata … parintii lui nu ii dadeau voie sa invete … pentru ca nu ii permitea religia … colegu’ isi facea temele in pauzele de la scoala, si cauta tot felu’ de motive, sa plece de acasa (cu vacile pe deal), ca sa poata invata (da, avea ascunse carti in padure) … si va vine sa credeti sau nu, acum, e bine mersi in Cluj, a terminat politehinica, si a refuzat sa se boteze in religia parintilor!

Bine, acum sa nu ii uitam pe profesori, nici nu vreau sa ma gandesc ce cadre didactice incompetente sunt in zilele noastre in licee … Hai sa ne gandim putin … cine o ramas in invatamant? Cativa pasionati de invatamant (care, hai sa fim sinceri, ii putem numara pe cateva degete … ca sa nu zic pe degetu numarul 3 … nu zic asta, pentru ca eu, cunosc cel putin un profesor de matematica pasionat …) si restu’ is aia ce nu or reusit in alt domeniu’ … au ales ultima sansa de a intra in campu’ muncii: profesori … si din pacate, extrem de multi suplinitori … pentru ca nu au fost capabili sa isi ia, nici ei, la randu’ lor examenul.

Cu toate acestea, partea cea mai mare de vina, este tot a elevului, pentru ca daca dorea sa invete .. clar ca putea sa o faca … trist este ca, s’a ajuns intr’un asemenea stadiu de depravare … dupa atatea generatii care au copiat, majoritatea elevilor, considerau ca examenu’ de BAC, era un simplu’ test, care poate fi trecut cu usurinta, daca impingi putin in dreapta … nici decum, asa cum il stiam noi, generatiile, care mai invatam cat de cat … examenul vietii.

Si din nou, nu avem cum sa aruncam toata vina pe guvernanti … pe ministeru’ educatie … da, au frecat programa aia in noroc, de nici profesorii experimentati nu mai stiu ce e cu ea … da, au pus acum camerele, si nu s’a putut copia, cum s’a facut anu trecut … da, avem din nou generatie de sacrificiu’ … trist, e faptul ca de 20 de ani, fiecare generatie, e generatie de sacrificiu

oare cat mai putem sa sacrificam?


7 comments
  1. „ pentru ca daca dorea sa invete .. clar ca putea sa o faca” …. vorbeşti ca un comunist şi nu-s de acord cu tine:))
    acu cât se poate de serios, unui tânăr dacă nu ştii cum să-i aprinzi dragostea pentru carte, având în vedere tentaţiile din ziua de azi, n-ai nicio şansă să-l faci să înveţe
    pe vremea ta era altă treabă, chiar şi pe a mea care sunt mai tânăr ca tine, tentaţiile erau mai puţine, părinţii un pic mai preocupaţi (nu zic că nu sunt şi acum).
    gândeşte-te că acum sunt o mulţime de părinţi care trebuie să lucreze poate mai mult ca să poată întreţine familia, de aici rezultând şi lipsa de timp (atenţie) pentru odraslă şi de aici pleacă totul. Da, au şi profii partea lor de vină şi copiii pe a lor dar totul pleacă de la părinţi, părerea mea. Dacă şi-ar verifica period copilul nu s-ar ajunge la probleme din astea.
    Pana mea dau un exemplu şi închei: pe mine maică-mea cu tot serviciul de 12 ore pe care îl avea mă întreba în fiecare seară dacă m-am pregătit pentru a doua zi şi venea şi pe la şcoală să vorbească cu diriga. Atunci mă enervam, acum mă bucur că a avut grijă de mine şi nu am ajuns ultimul lache pansat…
    Totul pleacă de la părinţi Dane… totul

    1. cacat ma, cacat!
      ce mai multe tentatii? acum isi pierd timpu’ pe facebook, atunci ne pierdeam timpu’ facand casete cu coco jambo sa impresionam fetele … ete scart, nu numaru’ tentatiilor era/ii problema … si atunci si acum sunt (diferite, dar sunt).
      vrei sa zici ca atunci parintii stateau cu tine acasa? … ete pula. tata avea un atelier de tinichigerie auto, cum iesea de la servici merea la “garaj” sa statea pana noaptea. mama, mergea sa isi ajute soacra/mama/vecina/pretina …plm mai stie pe cine in gradina. Iarna, cand nu era de lucru “afara” dadea mediatatii la matemateica … asa ca sa nu ne ascundem dupa dejet … nici atunci, si nici acum nu “aveau” timp parintii.
      Clar, io am zis, si ma repet, totul pleaca de la parinti … vorba aia: cum ii educi asa ii ai! – numa’ aci is de acord … pleaca, dar aia nu inseamna ca daca ai un parinte tampit (gen ala de nu isi lasa coptilu’ sa invete din cauza religiei), nu inseamna ca nu poti sa inveti …daca vrei … nu e gluma aia cu iti poti depasii conditia

      1. io zic că cei care eu reuşit aşa (gen religiosu’) sunt excepţii
        şi da, sunt mai multe tentaţii dane, uite-te un pic în jur, evoluţia mijloacelor de pierderea timpului este invers proporţională cu cheful de învăţătură al plozilor. şi da, tătă ziua îs pe feisbuc cultivând legume şi tot aşa da’ io nu cred că un copil lăsat de capul lui va fii conştiincios de unu’ singur şi-şi va pune probleme singur dacă îi scad rezultatele (sau mă rog cu extraordinar de mici excepţii).
        încă o chestie, de câţi copchii ai auzit acum 8-10 ani că intră în spital din cauza ierbii (că etnobotanice nu erau pe atunci), acum sunt cu sutele în ţară…
        lumea involuează, din păcate. eu aşa văd lucrurile… auto propagarea de sine e mică.
        cu toate astea acum sunt două colege care ziceau că la liceele bune promovabilitatea a fost tot bună (sunt curios la liceul meu:D)

        1. ma repet: cacat! … nu cred in chestia asta cu: atunci nu erau atatea tentatii … nu dicutam de droguri, aia ii alta mancare de peste .. discutam strict de invatat cat face 1+1

          faptu ca noi umblam dupa fete, si plozii umbla dupa ipod; nu schimba situatia in sine …. ambele generatii aveau tentatii … nu conteaza numaru’ lor … ideea de baza e una simpla: o fata e mai tentata decat un ipod2 … sau nu?
          eu zic ca totul se reduce la cei 7 ani de acasa, la educatia primita pana sa dea piept cu ipodu: …
          se reduce la a face diferenta intre alb si negru.

  2. ma, ii normal ca persoana in cauza dea vina pe altii ; e o aici cu atribuirea esecului si a succesului….nu is pe taramu meu aici, insa, asa ca ma opresc cu explicatiile psihologice…insa ce nu pricep io ii cum naiba punem botu noi restu’ la asta ?
    simplu/2 ; i: cine o avut exament ? r: coptilu ; i: cine tb sa invete? r: coptilu !
    si nu mai conteaza amu cine-i de vina asa mult, ar fi mai imteresant de vazut cum stiu ei sa isi asume responsabilitatea ptr asta!

    respon….cum?? aici ii problema !

    americani-s de vina………… :))

    1. corect:) el o trebuit să învețe…. dar nu o învățat pentru că mă-sa nu s-a ținut de capul lui:)=)) nu știu, dar elev conștient mai greu,
      @dan… păi atunci ce s-o schimbat?….

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previous Post

Examenu’ vietii!

Next Post

Tentatiile copilariei

Related Posts

Workshop in cadru’ TIFF 2011 sustinut de THOMAS MAI

Thomas Mai este cunoscut pentru experienţa sa în acest domeniu, ţinând prelegeri şi oferind consultaţii pe teme de finanţare, marketing, distribuţie de film şi New Media în întreaga lume. A ţinut prezentări la 19 workshop-uri din jurul lumii. Thomas a fost sales agent timp de 14 ani, perioadă în care a vândut filmele realizate de regizori precum Lars von Trier, Lukas Moodyson, Thomas Vinterberg şi mulţi alţii. A produs 4 lung metraje: The Eighteenth, Possessed, Don’s Plum, şiOne Point O, fiind recompensat cu numeroase distincţii. Thomas a fost managing partner şi producător la Klondike Film între 1996-1998 şi CEO al Trust Film Sales între 1998-2000. Între 2000-2004 a fost managing partner şi producător la ZentAmerica şi CEO Katapult Film Sales din Los Angeles între 2004-2006. Între 2006-2009, a condus departamentul New Business la TrustNordisk.
citește mai mult