fbpx

Pana acum vacanta era prea anosta

In momentul in care am ales drumul prin Serbia si Macedonia, ca sa ajung in Grecia, am luat in considerare si toate tampeniile care se (au fost) scriu pe net referitor la Bulgaria, politia si infactorii de la ei.

Acum nu ca Serbia si Macedonia aveau review-uri mai bune, dar avand in vedere ca am mai fost odata pe drumul asta, am zis ca ce am experimentat eu e mai bine fata de ce au experimentat altii… Prin urmare, Serbia si Macedonia au fost tarile pe care le-am traversat pentru a ajunge in Grecia!

Odata ajuns in Serbia, stiind ce magari sunt astia cu telefonia mobila, o tot bateam pe buburuza la cap sa-mi spuna cand ajunge mesajul cu tariful de roaming… Doar ca mesajul numa nu mai ajungea.

E clar, gandeam eu ca un cocos ce tocmai a descoperit un stalp de gard la ora cinci dimineata, astia vor sa ne faca la minute. Iarasi o sa ne taxeze cu preturi nesimtite!

Doar ca buburuza imi spunea ca nu se conecteaza telefonul pe nici o retea. Deja, un gand negru mi’ se instaura in suflet: nu avem activat roamingul. Lucru ciudat, avand in vedere ca roamnigul nu se dezactiveaza… Dar, sa nu uitam, ca si abonamentul de date mi s-a dezactivat, cum doua luni, fara nici un motiv aparent, conform celor de la relatii cu clientii.

Asa ca, cu o incarcatura emotionala negativa, oprim la ora 18 (ora Romaniei) in Pancevo, si mergem ata la un magazin de telefonie mobila ca sa ne cumparam o cartela sa sunam in tara si sa ne rezolvam problema.

Surpriza, avand un telefon destept (si eu si buburuza), Vladislav, vanzatorul cu o engleza impecabila, ne spune ca nu are minisim. Eu, cu fata cazuta, ii spun sa-mi dea o solutie, pentru a putea suna in tara sa-mi rezolv problema.

Plin de bunatate, Vladislav imi inmana telefonul lui mobil si ma indeamna sa sun linistit intre 5 si 10 minute. Plin de uimire, cu ochii umeziti de fericire, iau telefonul si ma grabesc sa sun, pentru ca stiam ca departamentul de relatii cu clientii se inchide la ora 20.

Dupa doua ore de transpiratie, vorbe aruncate prin parcarea din Pancevo, cumparat cartela (aiurea, pentru ca nu am reusit sa o folosesc) pentru telefon fix, primit din partea celui care verifica parcarile dispensa de la parcare, incercat chiar si pe contul online personal a-mi activa roamingul, inca nu aveam activat aceasta optiune.

De intors in tara nu vroiam sa ma intorc, de mers mai departe nu vroiam sa merg fara sa am macar un telefon mobil cu mine… in caz de ceva sa pot sa sun si eu. Undeva. Nu stiu unde, dar sa il am la mine. Ma simteam ca si cand aveam 7 ani si bunicul ma trimitea dupa apa. Izvorul se afla intr-o padurice densa, densa.

Intr-un final, rapus de consumul psihic, resemnat ca departamentul cu relatii clienti e inchis de mai bine de o jumatate de ora, ma relaxez si im vine in minte o solutie… sa tai cartela, fac eu dintr-un sim normal un minisim.

Ii spun la Vladislav de ideea mea, el, nu foarte incantat, imi spune ca are foarfeca si ca sa imi decupez singur cartela. Zis si facut, imi incarc cu 15 euro credit, imi activeaza ceva optiuni pentru minute internationale, intreb daca sigur am roamingul activat si inainte sa plec fericit catre vacanta de vis din Grecia, ii spun la Vladislav ca pana acum vacanta mi se prezenta prea anosta!


Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previous Post

Thassos, destinatie de concediu

Next Post

Cu ce ma mai ocup…

Related Posts

Ce am castigat

Ca tot ne pierdem timpu’ online (vorba cuiva), incitat de articolu’ lu’ Vasile (scuza’ma Vasile, am incercat sa caut un raspuns la intrebarea ta, da sa mor daca stiu … daca imi vine am sa te anunt), singuru’ neuron functional, o inceput sa alunece pe creieru’ neted … in drumu’ lui, a dat peste un musuroi de intrebare: Ce am castigat eu din toata aceasta experienta 2.0 … la care iau parte activ (aproape zilnic), inca din august 2009?
citește mai mult