Minciuna – parte integrata din noi

Citeam comentariile la articolul precedent si ma intrebam de ce mint oamenii, scuza-ma fLn si Teea dar chiar nu va cred ca nu aveti nici o superstitie, nu ati zis niciodata, in gandul voastru, mai bine nu faceam aia ca nu se intampla asta? Tot superstitie e si asta, doar ca nu a ajuns generala, e superstita voastra, in fine… revin la subiect: de ce mintim?

Eu unul o fac pentru a-mi fi mie bine, ca ma gandesc (exemplu: zic la cineva ca il sun la ora x, uit si imi amintesc a 2-a zi, ii spun ca mi s-a descarcat telefonul) nu are sens sa isc discutii fara sens, dar pana la urma imi dau seama ca e o prostie!

As putea foarte simplu sa ii spun ca am uitat sa il sun, oricum nu asta e mare problema, ci faptul ca ne mintim si pe noi insine (daca nu reusim sa facem ceva, pai nu eu am fost de vina, ci din cauza ca … bla bla) prin urmare va intreb si fiti sinceri:

Cat de des mintiti?

Pentru ca nu vrem sa fim mintiti (si asta e o minciuna nu?, o fata de exemplu nu vrea sa ii se spuna ca e grasa, nu vrea nici sa fie mintita, prin urmare trebuie evitat subiectul)

sau haideti sa facem un exercitiu:

Sambata si Duminica NU spuneti nici o minciuna (indiferent de situatie)

si apoi postati un comenatriu in care sa impartasiti experienta traita!


comments

Dan Ciulea

Antreprenor, blogger, gurmand, pasionat de fotografie si calatorii. Ma gasiti pe: Twitter, Instagram, Facebook

You may also like...

10 Responses

  1. fLn says:

    Eu la articolul precedent am vorbit la cel mai serios mod, nu cred in superstiti. Tot timpul cand mi se spunea nu-i bine sa faci, ca se intampla, sau nu fa aia ca o sa ai ghinion. bla bla bla , din contra faceam ceea ce se numea superstitie.

  2. Dan Ciulea says:

    ok, daca tu zici, imi vine greu sa te cred, dar… te cred 🙂

  3. Minţim pentru că avem un lob frontal capabil să creeze lumi paralele cu cea în care trăim. Lumi în care mierea curge. Şi atunci când vedem că unele lucruri sunt aşa faine şi plăcute în lumile noastre, ne întrebăm: ce-ar fi să iau picătura asta de miere şi s-o duc în realitate?
    Voila, minciuna.

  4. Dan Ciulea says:

    ok, dar poti sa te lispsesti 2 zile de miere si sa revii luni sa imi spui cum a fost viata fara ciocolata?

  5. Inocentul says:

    Depinde de situatie. Daca e in favoarea mea, mint destul de des. 😛

  6. lili says:

    Cred ca in fiecare zi mintim cate ceva…fie ca ii mintim pe altii fie ca ne mintim pe noi insine iar scopul este cel de a ne simti mai bine.
    De ce apelam la ea? Pentru ca vedem de mici ca prin minciuna putem sa ii manipulam pe restul ( de ex. cum fac parintii cu copiii lor …) .
    Vis-a-vis de ceea ce spuneai mai sus : ” As putea foarte simplu sa ii spun ca am uitat sa il sun, oricum nu asta e mare problema, ci faptul ca ne mintim si pe noi insine (daca nu reusim sa facem ceva, pai nu eu am fost de vina, ci din cauza ca … bla bla) …” este demonstrat faptul ca atunci cand oamenii au un esec dau vina pe facturi externi lor ( care nu pot fi controlati de ei sau nu tin de natura lor interna) , si cand castiga ceva sau e ceva de bine , factorii care au contribuit la acea izbanda sunt de natura interna si accentuez numai de natura interna. Iar acest lucru se face involuntar; de aceea nu cred ca exista cineva care sa nu fii mintit macar o data in viata.
    Nu ne place sa fim mintiti dar ii mintin pe ceilalti si ceilalti ne mint pe noi…
    Diferenta insa consta in frecventa si scopul acesteia;si cum de cele mai multe ori ” scopul scuza mijloacele” minciuna nevinovata e permisa si tolerata de catre oameni.

  7. Adriana says:

    Cred ca minciuna face parte din viata noastra si trebuie folosita in multe situatii. De exemplu stiu un caz in care cineva a suferit o operatie foarte grava si in timpul operatiei s-a descoperit ca are cancer. Operatia a trecut si acum si-a reluat viata dar nu i se spune ca are cancer pentru a nu-i provoca panica si pentru a lasa sa se refaca organismul dupa operatie. I se administreaza acum citostatice ca si cum ar face parte din medicamentatia post-operatorie.
    De asta uneori este necesara minciuna, dar trebuie folosita doar atunci cand e necesar si pentru a nu provoca situatii neplacute.
    As vrea sa cunosc un om care nu amintit niciodata :D.

  8. Dan CIULEA says:

    @lili: linia dintre minciuna mare si cea nevinovata e destul de subtire… 🙂
    @Adriana: e destul de greu sa decidem noi ptr ceilalti.. (ce sa le spune si ce nu, ce le face bine si ce le face rau, ne jucam de semizei…)

    Oricum nimeni nu raspuns vis-a-vis de exercitiu din week-end, va spun ca eu nu am reusit, pur si simplu am fost neputincios in fata unui prieten (care are parul lung si degradat) si nu am putut sa ii spun sa se tunda (dupa ce foarte multe persoane din jurul lui au insistat pe acest lucru, el a zis: Spune tu ciulea …, si eu i-am spus: Cum vrei.., cu toate ca in alte cazuri ii spusesem sa se tunda, dar in cazul de fata, nu am vrut sa fie inca o persoana in plus care sa il frece la cap), prin urmare am picat la acest exercitiu. Voi?

  9. Sunt persoane pentru care minciuna a devenit un mod de viata, mint pe altii si se mint si pe ei cu aceesi nonsalanta si traiesc de fapt intr-o minciuna fara sa mai poata scapa din acest cerc vicios. E una sa minti pentru chestii minore, fiind constient ca o faci, si alta sa minti la fiecare al doilea cuvant. Iar cu superstitiile e in functie de mediul in care ai crescut si ce ti sa inoculat in perioada de formare, oricat de mult ti-ai da seama ca sunt niste prostii si nu sunt valabile, de fiecare data cand ti se intampla ceva si hazardul face sa se potrivesca unei superstitii involuntar te gandesti la asta.

  1. October 5, 2009

    […] va place (sau nu, sincer nu ma intereseaza!, puteti si voi sa mintiti putin), faceti ceva ca sa iasa pe primul loc (sau cat mai sus de […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *