Mancam si noi o supa crema de dovleac?

Ma, va spun sincer ca de cand cu sarmalele coapte-n dovleac, am prins gustul dovleacului. Da ma! Numa acum l-am prins… cine stie de ce nu mi-a placut inainte, poate din cauza ca nu a fos gatit bine? 😛

Hmmm, in fine. Nu are importanta. Nu acum.

V-am mai spus, la mine e extrem, extrem de important ca mancarea sa fie gustoasa, din ingrediente pe cat se poate de naturale si apoi, doar daca se poate sa fie si aratoasa in farfurie.

Asadar, avand in vedere cele mai sus expuse, avand in vedere faptul ca suntem in plin sezon al dovleacului (ar fi si pacat sa nu il mancam acum), avand in vedere ca dovleacul e un aliment delicios si foarte sanatos, o uzina de zaharuri complexe, proteine si vitamine. Furnizeaza cantitati enorme de vitamina A si C, ca figureaza pe lista „superalimentelor” a mai multor nutritionisti, am decis sa incerc o supa crema din acest super aliment.

Asa ca am luat un dovleac de 7 kg. Bine nu am folosit decat un kg din acesta. L-am taiat in cubulete impreuna cu doi morcovi maricei, cu o radacina de patrunjel, la fel de mare, doi ardei iuti si doua cepe, nici prea mari, nici prea mici, potrivite dupa cum ar spune bunicu’ D-zeu sa-L odihneasca.

Dupa ce le-am facut pe toate cubulete, am pus intr-o oala putin, dar chiar putin ulei de masline (cat sa nu zic ca nu am pus) si am dat-o la foc mic, da mic, cu legume… fara nici un pic de apa. Le-am tinut asa vreo 3-4 minute, cat sa se incalzeasca putin dupa care am pus peste toate astea un pahar de vin Nectar of Transylvania de la Liliac (am intrebat si eu in stanga si-n dreapta de vinul “Sherry”, pentru ca in reteta originala cu asa ceva se facea si raspunsul a fost ca cel mai apropiat e Nectar de Transylvania de la Liliac), iar restul vinului l-am pus in 2 pahare si am ciocnit impreuna cu buburuza, in timp ce am mai adaugat apa pana s-a acoperit toatl, da total ce aveam in oala.

Pana am terminat de baut paharul de vin au si trecut cele 30 de minute necesare fierberii la foc mic, da mic, a materiei prime. Chiar inainte de a le lua de pe foc am mai pus niste ghimbir (da, nu am gasit radacina, ca sa pot sa pun la fiert cu legumele asa ca am luat ceva la plic), sare si piper.

Toate astea astea le-am bagat in blender si le-am pasat. Evident ca nu am pus asa multa apa peste cata v-am spus voua sa puneti, ca mi-o fost frica ca o sa iasa prea lunga, asa ca am mai bagat in blender niste apa… si gata!

In timp ce la cuptor se faceau crutoanele am pus intr-o tigaie niste muschiulet taranesc de porc, taiat subtire, de puteai sa citesti ziarul prin el. Pana s-o prajit acesta, am luat o farfurie adanca, am pus supa crema, apoi am pus in mijloc o bucata de muschiulet prajit, la care i-am pus un mic capacel de smantana grasa, iar pe margine m-am scapat cu niste seminte de… floarea soarelui, ca nu am gasit de bostan sa fie neprajite, nesarate si decojite.