fbpx

Mamaliga la cuptor cu parmezan si ciuperci… cremoase!

Vreau sa spun ca a fost asa de buna, ca nu am mai apucat sa fac poza de final… aia cu ce am scos din cuptor!

Bai!

De ceva vreme nu am mai avut timp sa-mi scot buburuza in oras sa mancam (o feta grill mancata la Grec, nu intra in categoria mancat in oras), asa ca m-am simtit vinovat si prin urmare am vrut sa ma revansez fata de ea (si mine) si am decis sa pregatesc ceva… mai special.

Cum in frigider nu aveam decat niste ciuperci si un borcan de smantana, optiunile mele au fost destul de mici. Nu am vrut sa fac clasica tocanita de ciuperci (in primul rand pentru mine tocanita de ciuperci trebuie sa contina galbiori), asa ca am decis sa fac o mamaliga pe care s-o dau la cuptor impreuna cu parmezanu si, evident, ciupercile.

Bun, mamaliga am facut-o normal, cum se face, in plus am pus doar putin unt si parmezan in oala, in timp ce se fierbea. Dupa ce s-a fiert am pus-o intr-un vas termoizolant (ca ala mi-o fost la indemana) si am lasat-o la racit… vreo sase ore, ca am plecat de acasa, dar nu dureaza mai mult de doua ore sa se raceasca.

Dupa ce am revenit, am desprins mamaliga din vas, am pus-o pe un dog si am feliat-o in triunghiuri egale (in patrate si apoi inca odata pe diagonala), am uns vasul cu putin unt si am asezat triunghiurile de mamaliga una peste alta (precum tiglele de pe casa) si peste ele am pus putin unt si putin parmezan.

In timp ce pe foc se calea o ceapa mica in ulei de masline, am spalat ciupercile, le-am taiat. Dupa care le-am aruncat si pe astea in tigaie impreuna cu frunzulitele de la doua crengute de cimbrisor (da, mi-am luat un pomisor din ala in ghiveci). Am mai condimentat cu sare si piper.

Dupa ce s-a evaporat toata apa, lasata de ciuperci, le-am mai lasat 30 de seunde ca sa se arda putin, iar apoi am adaugat cateva linguri sanatoase de smantana grasa si am mai lasat la fiert inca vreo 3 minute!

Dupa care, am turnat aceasta tocanita de ciuperci in tava termoizolanta, peste mamaliguta, iar pesta tocanita am mai presarat putin parmezan si le-am dat la cuptor juma de ora, pe 200 grade.

Vreau sa spun ca a fost asa de buna, ca nu am mai apucat sa fac poza de final… aia cu ce am scos din cuptor!


1 comment

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Previous Post

Libertatea ta se sfarseste acolo unde incepe libertatea lui

Next Post

Emotia vizuala… de ieri dimineata.

Related Posts