Sa-mi bag picioarele.
Faza cu unsuritul o am de cand ma stiu si, prin urmare, nu am privit-o ca ceva extrem… mai degraba am privit-o ca pe ceva normal, ce toata lumea ar trebui sa simta/faca/comporte la fel. In cel mai rau caz, nu facea altceva decat sa ma faca si mai special.
Faza cu trasul perdeleleor, din nou intra in aceiasi chestiune de special.
Doar ca ziele astea am descoperit ca incet, incet ma Monkest!
Prima data am zis ca nu-i nimic, ca e normal sa ma deranjeze cand vad un sertar deschis. Ca nu e normal ca usa de la camara sa ramana intredeschisa. E absurd ca sertaru de la linguri sa ramana intredeschis, exact cu grosimea capacului.
Nu?
Ei bine, cand am mers la cineva in vizita si am inceput sa-i inchid sertarele intredeschise, am stiut ca ceva nu e in regula cu… restul lumii!
stai linistit. suntem mai multi. eu mai am problema cu dulapul de la bucatarie, cel de sus lasat intredeschis.
mor. nevasta-mea nu il inchide. aproape niciodata. inainte de culcare le verific…