Adreleanu’ etalon

Ieri, printr-o cunjunctura de situatii, am ajuns in Vadu Motiilor (judetul Alba, urcand pe cursul Ariesului), localitatea, dupa caum ii spune si numele, colcaie de moti, cei mai adevarati dintre Ardeleni.

Vadu Motilor

Vreau cu aceasta ocazie, sa spulber conceptia gresita, conform careia, ardeleanul ii un om incet … este, si a fost (ardeleanu’ ca de el vorbim) prost inteles inca de la inceput, sti bancu’ ala cu ardeleanu’ si melcu: Un ardelean vede un melc intr-un tufis, pana se apleaca ardeleanu’ la el, melcu tusti, tusti! No’, morala bancului nu e ca ardeleanu’ e incet (asa ati crezut tati’ … da tati!), morala e una mult mai profuda (caracteristia esentiala la un ardelean – profunzimea, ca de ea vorbim aci’), si anume, No lasa, ca nu’i bai, o veni alt melc!

In fine, sa continuam cu ardeleanu’ etalon, ajung (vorba cantecului: obosat si plin de apa!) in Vadu’ Motilor, la o pensiune, ma pun si io’ ca tat’ omu’ la masa, buburuza isi da foc la viciu comun, si, ca orice om, care nu isi alimentase viciu de ceva vreme, am uitat sa ne uitam daca e permis sa iti consumi viciu acolo sau nu, asa ca o intrebam (da, era o reprezentanta a ardelenilor), ne raspunde pe un ton paternal, cu o tenta de sado ca sa avem umpitic de rabdare ca vorbeste la telefon … no’, in fine, ne apucam de ras… ca doar mersesem sa ne simtim bine, iesim afara, ne terminam de consumat viciu, reintram in local, apare si susnumita… cu zambetu’ pana la urechi, numa’ lapte si miere (io’ am auzit ca o femeie nu se comporta niciodata la fel, ca in functie de hormonii eliminati, isi schimba starea, numa casta, isi eibera hormoni de la minut la minut).

Trecem peste, o intrebam politicos daca putem sa comandam, si ne raspunde pe un ton mai mult decat prietenos, sa avem umptic de rabdare, ca vine mintenas, numa sa marga la bucatareasa sa ii dea comanda pe care o are … no’ ma’, doar nu te grabesti…nu?

Si tata sara, trece asa, cu zambetu’ pe buze, datorat relaxarii de care o dat dovada tanti … deci ma, Dalai Lama, cand o zas ca sa invatam de la natura, o uitat un aspect, si anume:

Invata de la ardelean’ relaxarea!

Sincer, am sa incerc sa pun in practica, experienta traita … ca pana la urma, mare dreptate are ardeleanu’: s’api ce-i ca nu fac azi? Nici maine nu o fi tirzau’!


comments

Dan Ciulea

Antreprenor, blogger, gurmand, pasionat de fotografie si calatorii. Ma gasiti pe: Twitter, Instagram, Facebook

You may also like...

8 Responses

  1. dragosmone says:

    relax, take it easy!

  2. Adriana says:

    Foarte frumos a fost … iar chelnerita a facut momentul si mai special 😀 . Mi-a placut si faza cu ceaiul :)) (la intrebarea aveti ceai ne-a raspuns ca da si a plecat brusc in bucatarie…dupa un sfert de ora a venit si ne-a intrebat daca vrem ceai :))
    Asa ca daca ajungeti acolo tre sa va conformati si sa aveti un pic mai multa rabdare 😛

  3. ne-am prea obisnuit cu “sa vina odata weekendu” , “sa vina odata vara” , fara sa constientizam ca de fapt dorim sa imbatranim mai repede si sa ne apropiem de final cu pasi repezi

  4. Dan Ciulea says:

    @dennis (daniel rus): sigur la articolu’ meu ai vrut sa comentezi? … sigur?

  5. bibabum says:

    bine ca n-ai bagat-o paia cu „ardealu’-i fruncea”

  6. Lavinnia says:

    Hah :)) Imi place limbajul ardelenilor 😀

  7. animaloo says:

    adica ardelenii is nesimtiti si ii duare in paispe de ceilalti?
    sau inca nu au capacitati multitasking?

    Eu cred ca se face o confuzie intre “relaxare” si “lene”.
    lene/nesimtire este atunci cand nu poti raspunde undei intrebari simple pusa de un client, pentru ca tu vorbesti la telefon
    Relaxare este sa razi de acest fapt.

    deci da. chelnerita era o vita. Tu erai relaxat. brava

  1. August 27, 2010

    Twitter Trackbacks…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *